Pacienții care suferă prejudicii în urma unor intervenții medicale ar putea primi despăgubiri fără să fie nevoiți să treacă prin procese de lungă durată. În paralel, medicii nu ar mai fi implicați automat în litigii. Un astfel de mecanism este propus de deputații PAS Ana Oglindă și Adrian Belîi, ambii medici de profesie, care au elaborat un proiect ce prevede modificarea a patru legi din domeniul sănătății.
Inițiativa vine după ani de discuții privind necesitatea unei legi distincte a malpraxisului în Republica Moldova. Subiectul a revenit în atenție în această vară, după cazul unui chirurg din Chișinău condamnat în legătură cu decesul unui pacient.
Potrivit proiectului, în legislație ar urma să fie introduse două noțiuni noi: „prejudiciu evitabil” și „prejudiciu inevitabil”.
Prejudiciul evitabil ar reprezenta vătămarea sănătății sau decesul pacientului provocate în urma unei intervenții medicale ori a desfășurării unei cercetări biomedicale. De exemplu, administrarea unei doze greșite de medicament ar putea fi încadrată în această categorie.
Prejudiciul inevitabil ar viza situațiile care nu puteau fi prevăzute, controlate sau prevenite de medic ori de prestatorul serviciilor medicale și care presupun efecte adverse temporare și minore. O reacție adversă rară și imposibil de anticipat la un medicament ar putea fi un asemenea caz.
Pentru examinarea plângerilor ar urma să fie creată Comisia pentru stabilirea prejudiciului adus sănătății pacienților. Aceasta va evalua existența și gravitatea prejudiciului și va stabili cuantumul despăgubirii.
Pacientul va putea depune o plângere în termen de cel mult trei ani din momentul în care a aflat sau ar fi trebuit să afle despre producerea prejudiciului.
Deputatul Adrian Belîi, președintele Comisiei parlamentare protecție socială, sănătate și familie, susține că scopul proiectului este înlocuirea confruntării în instanță cu un mecanism de compensare extrajudiciară.
„Vrem să renunțăm la litigii, de aceea introducem termenul de prejudiciu, ceea ce presupune o cale amiabilă de compensare a pacientului, extra-judiciară”, a explicat Belîi.
Despăgubirile ar urma să fie plătite dintr-un fond special administrat de Compania Națională de Asigurări în Medicină (CNAM). Acesta ar fi separat de fondurile destinate asigurării obligatorii de asistență medicală.
În versiunea actuală a proiectului, fondul ar urma să fie alimentat cu contribuții de 0,2% din veniturile obținute în anul precedent de prestatorii publici și privați de servicii medicale și de 0,1% din veniturile medicilor de familie. Deputatul precizează însă că formula nu este definitivă.
În cadrul consultărilor publice urmează să fie stabilit cine va contribui la fond – medicul sau instituția medicală – precum și cuantumul contribuției. Totodată, vor fi discutate metodele de calcul al prejudiciului și mecanismul de acordare a despăgubirilor.
Din același fond ar urma să fie finanțată activitatea Comisiei pentru prevenirea prejudiciilor aduse sănătății pacienților, inclusiv remunerarea experților, precum și anumite cheltuieli legate de viitorul Colegiu al Profesioniștilor din Sănătate.
După stabilirea despăgubirii, banii ar urma să fie achitați în cel mult 30 de zile. În cazul decesului pacientului, despăgubirea va putea reveni persoanelor aflate în întreținerea acestuia, copilului născut după deces sau altor rude apropiate, în condițiile stabilite de lege.
Persoanele nemulțumite de decizia comisiei vor avea în continuare dreptul de a contesta hotărârea în instanță, în termen de 30 de zile.
„Ne dorim ca doctorul să nu mai fie supus unui linșaj public, așa cum se întâmplă astăzi. Pacientului i se va compensa dauna produsă sănătății sale, inclusiv morală, din acest fond, în cuantumul stabilit de comisie”, a declarat Belîi.
Comisia pentru stabilirea prejudiciilor ar urma să fie un organ colegial independent, format din profesioniști din domeniul sănătății, juriști și reprezentanți ai societății civile. Regulile privind organizarea și activitatea acesteia vor fi stabilite ulterior de Guvern.
În paralel, proiectul prevede crearea unei Comisii pentru prevenirea prejudiciilor. Aceasta va analiza cazurile examinate, va identifica eventualele probleme de sistem și va formula recomandări pentru evitarea repetării unor situații similare.
O altă prevedere importantă vizează constituirea Colegiului Profesioniștilor din Sănătate – o organizație profesională autonomă, apolitică și fără scop lucrativ.
Noua structură ar urma să se ocupe de autorizarea și reautorizarea medicilor și farmaciștilor, adoptarea Codului de etică și deontologie profesională, precum și de suspendarea sau retragerea dreptului de exercitare a profesiei. Totodată, Colegiul va gestiona Registrul unic al profesioniștilor autorizați.
Medicii și farmaciștii autorizați ar urma să primească un card profesional național, valabil cinci ani, și să fie incluși în registrul unic. Pentru membrii Colegiului va fi instituită și o cotizație anuală.
În cazul în care proiectul va fi adoptat de Parlament, cea mai mare parte a prevederilor ar urma să intre în vigoare la un an de la publicarea legii în Monitorul Oficial.
Prevederile referitoare direct la prejudiciile aduse pacienților și la mecanismul de compensare ar urma să se aplice însă începând cu 1 ianuarie 2029.
În primele șase luni de la publicarea legii, Ministerul Sănătății va trebui să identifice un sediu și să desemneze conducerea provizorie a Colegiului Profesioniștilor din Sănătate. Aceasta va avea sarcina de a pregăti cadrul normativ necesar pentru funcționarea noii structuri.
Abonează-te la canalul nostru de Telegram Subiectul Zilei!
