Nicotina este o substanță care se conține în anumite alimente și nu provine doar din fumatul țigărilor. În pofida miturilor larg răspândite, ea nu se numără printre principalii factori care contribuie la apariția bolilor pulmonare și a celor cardiovasculare, acestea fiind cauzate de produsele arderii din fumul de țigară. Datele statistice arată că 90% din cancerul pulmonar, 80% din cancerul oral, laringian și esofagian și 25% din cancerul de stomac sunt cauzate de fumat.
Deși este asociată mai mult cu țigările, nicotina nu provine doar din fumatul acestora, ci și din unele alimente pe care le consumăm zilnic și care conțin cantități mici de nicotină. De exemplu: vinetele (aproximativ 10 ng/g), varza albă (aproximativ 16,8 ng/g), roșiile (aproximativ 7,1 până la 7,3 ng/g), ceaiul negru (aproximativ 100 ng/g), cartofii (aproximativ 4,3 ng/g) și multe altele. Mulți fumători sunt uimiți să afle că nicotina se conține nu doar în tutun, ci și în alimente cu care sunt obișnuiți și pe care le cunosc încă din copilărie.
Nicotina creează dependență și nu este inofensivă. În general, se consideră că nicotina este cea mai nocivă componentă a fumului de țigară, dar aceasta este o concepție greșită. Contrar acestui mit, nicotina nu este cauza principală a bolilor legate de fumat.
Produsele arderii tutunului sunt cele responsabile de îmbolnăviri. De exemplu, principala cauză a cancerului pulmonar este expunerea directă la substanțele cancerigene din fumul de tutun.
„Nicotina este substanța responsabilă de apariția dependenței de nicotină. Cu toate acestea, nicotina însăși sau analogii sintetici ai acesteia sunt utilizați pentru a trata dependența de nicotină, ceea ce presupune administrarea nicotinei în organism fără a folosi tutun, ci prin plasturi, gume de mestecat, spray-uri nazale sau orale. Acestea nu au efecte cancerigene, inflamatorii sau efecte cardiace negative prelungite. Astăzi, cu ajutorul științei, fumătorii care vor să renunțe la viciu sau să reducă riscul de a dezvolta boli legate de fumat pot folosi produsele fără fum, cum ar fi țigările electronice sau dispozitivele de încălzire a tutunului”, spune medicul psihiatru-narcolog Alexei Bandatii.
Potrivit toxicologului Ecaterina Mazur, fumul de țigară conține un amestec de mii de substanțe chimice diferite, provenite din arderea tutunului, dintre care unele se află în fază solidă sau lichidă, iar altele în stare gazoasă.
„Acest amestec din diverse substanțe chimice din fumul de țigară constituie ceea ce se numește „gudron”, care are diferite grade de toxicitate și carcinogenitate. În termeni simpli, acest „gudron” este ceea ce rămâne parțial pe filtrul unei țigări fumate. Anume acest reziduu de pe filtru este cauza tuturor bolilor legate de fumat. El conține peste 6.000 de substanțe chimice, fiecare dintre ele urmând să fie responsabilă de efecte specifice cancerigene, mutagene sau citotoxice asupra organismului”, spune Ecaterina Mazur, Catedra de chimie farmaceutică și toxicologică, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”.
Specialistul a adăugat că alternativele fără fum, precum dispozitivele de încălzire a tutunului, produc un aerosol care constă în principal din apă și glicerină și care nu conține nicotină și alte substanțe chimice. Astfel, în urma încălzirii tutunului nu se produce deloc gudron, iar reziduul de pe filtru constă în proporție de 90% din apă și nicotină.
Pe de altă parte, fumatul este cea mai periculoasă modalitate de a livra nicotină. Boala pulmonară obstructivă cronică se poate dezvolta anume ca urmare a efectelor iritante și inflamatorii ale fumului de țigară, iar bolile cardiovasculare – drept urmare a efectelor produselor arderii asupra coagulării vasculare și a pereților vaselor de sânge.
„Principalul impact al fumatului asupra organismului uman are legătură tocmai cu conținutul de substanțe toxice din fumul de tutun – produsele arderii. De exemplu, monoxidul de carbon se leagă ireversibil de hemoglobina din sânge și formează carboxihemoglobina, care nu poate transporta oxigen. Acest lucru poate duce la privarea de oxigen – hipoxie, și până la moarte, în cazuri grave. Amoniacul, care, de asemenea, se găsește în fumul de țigară, irită membrana mucoasă a gurii și a tractului respirator și duce la boli ale gingiilor, dureri în gât, îngustarea corzilor vocale și răgușeală. Benzipirenul și compușii radioactivi de plumb, poloniu, bismut și potasiu au un efect cancerigen”, avertizează Constantin Buceațchi, neuropatolog și director al Clinicii de Neurologie și Neuroreabilitare „NeuroKos”.
Medicul a subliniat că renunțarea la fumat ar trebui să stea la baza tratamentului oricărei boli și numai dacă un pacient nu poate sau nu este pregătit să renunțe la acest prost obicei este rezonabil să-i recomandăm să folosească produse cu risc modificat, de exemplu, sisteme de încălzire a tutunului sau alte produse cu nicotină, care exclud procesul de ardere.
„Această strategie de combatere a consumului de tutun este utilizată cu succes la nivel național în Marea Britanie, Australia, Grecia și alte țări. Aplicarea conceptului de reducere a riscurilor în Moldova ar putea ajuta fumătorii să depășească boala”, a conchis Buceațchi.
În Republica Moldova, peste 25% din populație fumează, fiind unul dintre puținele state în care prevalența fumatului crește.
Sursa: timpul.md
