Disputa privind proprietatea asupra Bisericii „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” din satul Camencea, raionul Orhei, a ajuns la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO). Anunțul a fost făcut de avocatul Iulian Rusanovschi, care reprezintă comunitatea religioasă în acest litigiu.

Potrivit avocatului, CEDO a acceptat spre examinare plângerea depusă împotriva Republicii Moldova, după ce instanțele naționale au respins ca tardivă acțiunea comunității religioase împotriva Mitropoliei Moldovei.

Litigiul vizează o înregistrare cadastrală efectuată în anul 2002. Potrivit apărării, atunci dreptul de proprietate asupra bisericii și terenului aferent ar fi fost înscris pe numele Mitropoliei Moldovei „din eroare”, fără existența unui act translativ de proprietate și fără ca Mitropolia să fi solicitat înregistrarea.

Avocatul susține că lăcașul are statut de monument istoric, iar dreptul de proprietate asupra unor asemenea imobile nu ar putea fi afectat de termenul de prescripție.

„Deși apărarea dreptului de proprietate asupra imobilelor cu statut de monument istoric nu se prescrie în termen, Curtea de Apel Centru a decis că acțiunea este tardivă”, afirmă Iulian Rusanovschi.

Conflictul în jurul bisericii a devenit public în 2024, după ce parohia din Camencea, condusă de preotul Andrei Popa, a decis să treacă la Mitropolia Basarabiei.

La scurt timp, mitropolitul Vladimir a emis un decret prin care preotul Andrei Popa a fost oprit de la slujire, iar în locul acestuia a fost numit un alt cleric.

Ulterior, reprezentanți ai Mitropoliei Moldovei, în frunte cu protopopul de Orhei, Iulian Rață, s-au deplasat la biserică și au încercat să îl scoată pe paroh din lăcaș. Situația a degenerat, iar pentru a preveni escaladarea conflictului și o eventuală acaparare fizică a bisericii a fost solicitată intervenția Poliției.

În urma conflictului, Comunitatea Religioasă „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” din Camencea a inițiat o acțiune în instanța civilă.

Apărarea a prezentat argumente potrivit cărora, în 2002, Oficiul Cadastral Orhei ar fi înregistrat dreptul de proprietate asupra clădirii bisericii și a terenului aferent pe numele Mitropoliei Moldovei, fără un document care să confirme transmiterea dreptului de proprietate și fără o cerere oficială din partea Mitropoliei.

Instanțele naționale nu au examinat însă fondul litigiului, respingând acțiunea pe motiv că aceasta ar fi fost depusă după expirarea termenului legal.

În aceste condiții, comunitatea religioasă a sesizat CEDO, iar plângerea împotriva Republicii Moldova urmează să fie examinată la nivel european.

Abonează-te la canalul nostru de Telegram Subiectul Zilei!