Seceta și deficitul de precipitații pun presiune asupra resurselor de apă din Republica Moldova, iar hidrologii urmăresc zilnic evoluția râurilor pentru a anticipa eventuale situații periculoase. În prezent, țara se află sub alertă hidrologică până la sfârșitul lunii septembrie, în contextul scăderii nivelului și debitelor de apă.
Monitorizarea este realizată prin Rețeaua Națională de Monitoring Hidrologic, care include două stații hidrologice, pe Nistru și Prut, precum și 52 de posturi hidrometrice. Peste 20 dintre acestea sunt automatizate.
Posturile hidrometrice sunt amplasate direct pe râuri sau afluenți și permit măsurarea unor indicatori precum nivelul și temperatura apei, iar în anumite puncte și debitul. Stațiile hidrologice au un rol mai complex și coordonează activitatea de monitorizare la nivelul bazinelor hidrografice.
La punctele care nu sunt automatizate, observațiile sunt efectuate de regulă de două ori pe zi, la orele 08:00 și 20:00. În cazul viiturilor, inundațiilor sau al unor creșteri rapide ale nivelului apei, frecvența măsurătorilor este majorată, acestea putând fi efectuate la fiecare două sau patru ore.
Sistemele automatizate permit transmiterea rapidă a datelor prin intermediul senzorilor. Specialiștii spun însă că posturile clasice rămân indispensabile, deoarece pot funcționa independent de alimentarea cu energie electrică și de conexiunea la internet. În plus, observatorii aflați pe teren pot identifica anumite schimbări care nu sunt surprinse de aparatele automate.
Informațiile colectate stau la baza prognozelor hidrologice și a avertizărilor transmise autorităților și populației. Datele sunt, de asemenea, păstrate pentru analize pe termen lung și pentru elaborarea unor scenarii privind evoluția resurselor de apă.
Cele mai mari dificultăți apar în timpul fenomenelor hidrologice extreme, când specialiștii trebuie să obțină și să verifice într-un timp foarte scurt un volum mare de informații.
„Cele mai mari provocări sunt să obținem informații cât mai complete și mai operative în timp foarte scurt, mai ales în timpul viiturilor sau al ploilor abundente”, a explicat Maria Alii, inginer principal al Direcției Prognoze Hidrologice din cadrul Autorității de Meteorologie și Monitoring de Mediu.
Specialiștii consideră că rețeaua trebuie în continuare modernizată și automatizată, însă fără eliminarea punctelor clasice de observație. Potrivit acestora, combinarea celor două sisteme oferă cele mai bune condiții pentru monitorizarea râurilor.
Necesitatea unei supravegheri constante este accentuată de situația actuală a resurselor de apă. Debitul care ajunge în lacul de acumulare de pe Nistru a scăzut considerabil din cauza lipsei precipitațiilor. În anumite zile, aportul de apă ar fi ajuns la aproximativ 16 metri cubi pe secundă, în timp ce deversările sunt menținute la 60 de metri cubi pe secundă, în baza înțelegerilor dintre Republica Moldova și Ucraina.
Nivelul apei din lacul de acumulare a coborât până la aproximativ 111,5 metri, valoare considerată mult sub nivelul normal. În acest context, monitorizarea evoluției râurilor și a principalelor acumulări de apă rămâne esențială pentru anticiparea riscurilor și gestionarea resurselor disponibile.
Abonează-te la canalul nostru de Telegram Subiectul Zilei!
