Una dintre atracțiile turistice din R. Moldova, cascada Saharna din raionul Rezina s-a oprit din cauza secetei. Și cascada Țipova, din același raion, este afectată de temperaturile înalte, debitul acesteia scăzând considerabil. Apa va reveni la toamnă, când va ploua, dau asigurări specialiștii.
Turiștii și credincioșii care au vizitat Mănăstirea Saharna au observat că apa nu mai cade de pe stânci și au postat pe rețele imagini video și foto cu cascada secată, care au stârnit discuții și îngrijorări. Europa Liberă a mers la fața locului și a surprins mai multe probleme pe râul Saharna, din care face parte cascada.
Râulețul Saharna are o lungime de până la 12 km și ia naștere în satul Cinișeuți, raionul Rezina. Potrivit localnicilor, acesta formează 22 de cascade pe toată lungimea lui, printre care și cea din preajma Mănăstirii Saharna.
Tatiana și fiica ei, Laurenția, au venit să vadă dacă cascada a secat, așa cum se vorbește pe internet. În comparație cu anul trecut, când femeia a fost aici, apa nu mai cade de pe stânci, iar balta este alimentată de câteva firișoare de apă. „Prima dată văd așa ceva”, spune Tatiana.
Primarul comunei Saharna Nouă, Victor Macrii, spune că a parcurs aproape jumătate din lungimea râului Saharna și a văzut că debitul acestuia este foarte mic. „Factorul uman nu este implicat, cauza principală este seceta”, a declarat Europei Libere edilul. Este prima dată în cele trei mandate ale sale când vede că apa din cascadă s-a oprit, deși, în alte veri, debitul era mic.
Sesizați de presă, inspectorii de mediu au făcut verificări, dar nu au găsit baraje sau alte construcții care ar fi blocat curgerea apei. Specialiștii au ajuns la concluzia că lipsa precipitațiilor și temperaturile înalte din ultima perioadă au dus la secarea cascadei. Cu toate acestea, jurnaliștii Europei Libere au văzut cum apa era pompată din râul Saharna, în perimetrul satului Echimăuți, Rezina. În ultimii 6 ani, Agenția de Mediu nu a eliberat vreo autorizație de utilizare a apei din râul Saharna.
Mai jos de cascadă, râul Saharna este alimentat de mai multe izvoare, unul dintre care este folosit de Mănăstirea Saharna pentru credincioșii care vin „să se curețe de cele rele și păcate în apa sfântă”, așa cum spune o vizitatoare. Tamara are 60 de ani și a venit să se roage pentru ea și pentru fiica ei înainte să plece la muncă în Italia.
După ce a sărutat mai multe icoane, femeia s-a rugat Sfântului Nicolae pentru ploaie și a mers să viziteze, pentru prima dată, cascada Saharna. Pe drum, femeia vede sticle goale, pachete de la dulciuri și alte gunoaie lăsate de turiști și se revoltă.
Mai jos de cascadă, râul crește în debit și se varsă în Nistru. Dacă pe teritoriul mănăstirii există coșuri de gunoi și oameni care îl mai strâng, dincolo de drumul principal al satului pe care-l intersectează râul, nu se colectează nimic, iar gunoaiele ajung pe malul Nistrului sau chiar în apă.
Un alt obiectiv turistic din zonă este Cascada Mare Țipova. Aceasta face parte din râulețul Jidăuca, care are o lungime de 13 km și pornește dintre dealurile satului Cinișeuți. În canionul Țipova-Horodiște, ar fi cinci-șapte cascade „mai măricele”, spune Ludmila Iftodi, șefa complexului muzeal „Saharna-Țipova”, filială a Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală.
Muzeografa spune că debitul Cascadei Mari a scăzut vizibil față de această primăvară, iar alte două – Cascada Mică și Pletele Veronicăi – au secat. Iftodi susține că ultima dată Cascada Mică a secat, acum 4 sau 5 ani, din cauza barajelor de pe râu. Ea admite, însă, că anul acesta ar putea să există mai multe cauze, inclusiv seceta.
Și râulețul Jidăuca se varsă în Nistru. Pe parcursul verii, Serviciul Hidrometeorologic de Stat a menținut cod roșu și portocaliu pe principalele râuri interne. Din cauza secetei, scad atât apele subterane, cât și izvoarele care alimentează râurile, explică Alexandru Cojocari, șeful Direcției managementul resurselor de apă de la Agenția „Apele Moldovei”. Când va ploua, râurile și cascadele vor reveni la debitul lor normal, dă asigurări specialistul.
În timp ce râurile din interiorul țării depind de precipitații și seacă pe timp de caniculă, râurile Nistru și Prut sunt mai puțin vulnerabile, întrucât apa vine din Munții Carpați, explică Oleg Ciubotaru, șeful Secției monitoring hidrologic de la Serviciul Hidrometeorologic de Stat.
