La un an de la izbucnirea războiului din Ucraina, provocat de invazia Rusiei, unitatea europeană s-a adâncit și a crescut, evoluție surprinzătoare nu numai pentru Moscova și Washington, dar chiar și pentru UE.
Un nou sondaj al Consiliului European pentru Relații Externe (ECFR), publicat joi, 17 martie, arată că opinia publică europeană rămâne unită cu privire la Ucraina și se îndepărtează de dorința să se pună capăt războiului cât mai repede, indiferent de pierderile teritoriale ale Ucrainei.
Trei factori, în opinia autorilor, au înclinat balanța în favoarea Ucrainei și a țelurilor sale: succesele armatei ucrainene pe câmpul de luptă, faptul că dreapta și stânga au găsit un numitor comun când vine vorba de Ucraina și rolul Statelor Unite de catalizator al sprijinului „nelimitat” pentru Ucraina.
Sondajul a fost efectuat în Danemarca, Estonia, Franța, Germania, Italia, Polonia, Portugalia, România, Spania și Marea Britanie.
În mai 2022, potrivit primului sondaj ECFR pe tema războiului din Ucraina, opinia predominantă era că războiul ar trebui să se încheie cât mai curând posibil. Polonia era singura țară în care oamenii au preferat de la bun început să vadă Rusia învinsă clar pe front și pedepsită pentru invazie.
În această primăvară, idee ca războiul să se încheie cât mai repede, chiar dacă ar costa Ucraina pierderea de teritorii nu mai este atât de populară.
Europenii acceptă un război lung
În medie, numai 29% doresc ca războiul să se încheie cât mai repede indiferent de costuri, în timp ce 38% doresc ca Ucraina să-și recâștige mai întâi întreg teritoriul, chiar dacă asta înseamnă un conflict mai lung.
În mai multe țări – Estonia, Polonia, Danemarca și Marea Britanie – există acum o preferință clară ca Ucraina să-și recâștige întreg teritoriul, chiar dacă înseamnă un război mai lung sau mai mulți ucraineni uciși și strămuți.
În Germania și Franța, numărul celor care ar dori ca războiul să se încheie cât mai curând a scăzut semnificativ.
În Germania, aproape la fel de mulți doresc acum ca Ucraina să-și recâștige tot teritoriul, cât doresc ca războiul să se încheie cât mai curând posibil.
Iar în Franța, opțiunea „război lung” are un ușor avans față de opțiunea de a pune capăt războiului cât mai curând posibil.
Doar în Italia (41%) și în România (37%) mult mai mulți oameni cred că războiul ar trebui să se termine cât mai curând posibil.
„Rezultatele acestui sondaj confirmă teza de anul trecut, cu care contraziceam clișeul jurnalistic că războiul a împărțit UE între un est „belicos” și un vest „împăciuitor”, remarcă autorii sondajului, analiștii Ivan Krastev și Mark Leonard.
În opinia lor bazată pe sondajele repetate, în UE s-au cristalizat cel puțin trei blocuri.
În primul rând, grupul țărilor „belicoase” din nord și est (Estonia, Polonia, Danemarca și Marea Britanie), unde majoritatea oamenilor susțin cu fermitate obiectivele Kievului în război.
A doua categorie este vestul „ambiguu” (Franța, Germania, Spania și Portugalia), unde părerile sunt împărțite cu privire la modul în care ar trebui să se încheie războiul.
A treia grupă este „veriga slabă din sud”, constată autorii sondajului, formată din Italia și România, unde prevalează dorința ca războiul să se încheie cât mai repede, indiferent de costurile pentru Ucraina.
Rusia, de la partener „de nevoie” la adversar
Tot sondajul publicat pe 16 martie arată că în toate țările analizate, opinia predominantă este acum că Rusia este un adversar. Diferențele de percepție rămân însă mari: de la 32% în România la 77% în Estonia.
În urmă cu doi ani, mult mai puțini respondenți (de la cinci la sută în Bulgaria la 38 la sută în Polonia) au perceput Rusia drept adversar, majoritatea o considerau un partener necesar.
Interesantă este și corelația stabilită între percepția despre cât de puternică este Rusia, la un an de război, cât de puternică este Uniunea Europeană și sprijinul pentru o victorie totală a Ucrainei. Autorii sondajului ajung la concluzia că sprijinul „necondiționat” pentru Ucraina este predominant în țările în care opinia publică percepe și UE ca mai coagulată, mai unită, urmare a agresiunii ruse în Ucraina.
În medie, 47% consideră Rusia ca fiind „slabă” sau „mai slabă” acum, față de 32% care o consideră „puternică” sau „mai puternică”. Opiniile au fost împărțite în această privință în Italia, Franța, România, Spania și Portugalia.
Consensul european privind Ucraina ar putea fi însă distrus de presiunile economice care se profilează și potențiala revenire a migrației ca o problemă centrală, avertizează raportul.
