Editura „Știința” nu va reedita manualele de educație muzicală de clasa a V-a, în care imnul de stat tradus în rusă este pus pe note. Redactorul-şef al editurii, Mircea Ciobanu, a spus Europei Libere că acesta este „unul dintre scandalurile de pe Facebook, care a fost luat în serios”.
Potrivit lui, manualele se reeditează doar atunci când sunt comise erori didactice, dar, în cazul dat, au fost luate în considerare necesitățile elevilor alolingvi de a înțelege textul imnului de stat.
„Manualul nu este ambiția cuiva, el este instrumentul de lucru al copilului. În lege se spune că imnul de stat al Republicii Moldova se interpretează în limba română și sunt enumerate situațiile când acesta se intonează. Lecțiile de muzică nu intră în această listă, așa că nimeni nu atentează la nicio lege”, explică Mircea Ciobanu.
Potrivit legii cu privire la imnul de stat al R. Moldova, acesta este un simbol al suveranității și independenței statului, se intonează în interpretare orchestrală și vocală și poate fi intonat doar în limba de stat.
Redactorul-șef al Editurii „Știința” spune că nici curriculumul pentru această disciplină, nici manualele de muzică pentru clasa a V-a, în română și în rusă, nu cer intonarea imnului. Potrivit lui, chiar și copiilor vorbitori de română le este greu la această vârstă să înțeleagă esența versurilor lui Alexei Mateevici, autorul – poeziei „Limba noastră”, care a devenit imnul Republicii Moldova în 1995.
„Poetul de expresie rusă de la Chișinău Dmitri Olcenko a tradus poezia lui Mateevici încă în 1987 și, de atunci și până astăzi, nu am auzit să se repeadă vorbitorii de limbă rusă să o cânte în rusă, profanând imnul, după cum cred unii. Nu se întâmplă nimic îngrozitor la traducerea unei poezii, chiar dacă această poezie a stat la baza imnului”, spune Ciobanu, care este și scriitor și publicist.
El a spune că, până în acest an, când a fost reeditat manualul respectiv, textul era în română, dar nu exista o sarcină didactică.
Dacă e în rusă, copilul ar putea să comenteze, să răspundă la întrebări
„Acum elevului i se propune să audieze imnul pe internet, să intoneze melodia, ascultând pe internet sau uitându-se la notele din manual. Ce ar înțelege un copil de clasa a V-a, dacă textul ar fi în limba română? Dacă e în rusă, copilul ar putea să comenteze, să răspundă la întrebări. Poezia lui Mateevici în școală se predă abia în clasa a VII-a, pentru elevii cu predare în limba română. În școlile cu predare în limba rusă, la lecțiile de limbă română pentru alolingvi, se predă în clasa a XI-a”, a spus redactorul-şef al Editurii „Știința”, Mircea Ciobanu.
Reprezentanții editurii i-au scris ministrului Educației, Dan Perciun, o scrisoare explicativă, în care argumentează decizia luată.
Săptămâna trecută, un profesor de muzică din Anenii Noi a publicat pe Facebook o fotografie cu prima pagină a manualului de educație muzicală de clasa V-a unde imnul de stat tradus în limba rusă este pus pe note. În comentarii, unii internauți s-au arătat indignați, spunând că acest fapt ar reprezenta o profanare a simbolurilor de stat.
Într-o reacție ulterioară, ministrul Educației, Dan Perciun, a explicat că Ministerul Educației aprobă doar manualele editate în limba română, însă de traducerea acestora în limba rusă este responsabilă editura.
„Urmează să clarificăm în ce măsură acțiunile editurii se încadrează în cadrul legal. (…) Nu cred că traducerea s-a făcut din rele intenții de către editură. S-a dorit a oferi și copiilor vorbitori de rusă posibilitatea de a înțelege mesajul imnului de stat, dar e important să respectăm cadrul legal”, a spus Perciun.
Secretara de stat a Ministerului Educației, Valentina Olaru, a precizat Europei Libere că, potrivit contractului încheiat între editură și autorități, în cazul unei erori, editura ar trebui să retragă lotul de cărți și să republice pagina cu probleme, din fonduri proprii.
