Cozile de până la 7 zile la granița cu România îi încurcă pe fermierii din Republica Moldova, o țară agricolă care își exportă în această perioadă recolta de floarea soarelui. Aceeași rută este folosită de camioanele ucrainene care fug din calea războiului, preferând rutele pe uscat.
Acest lucru a creat unul dintre cele mai mari blocaje pe care le-a cunoscut regiunea Mării Negre.
De-a lungul șoselelor moldovenești, la sfârșitul verii, puteți vedea câmpuri de floarea-soarelui de un galben strălucitor peste tot în țară. Nu este doar o priveliște frumoasă, pentru că în această țară agricolă, semințele de floarea-soarelui joacă un rol economic vital. Floarea-soarelui reprezintă 25% din totalul terenurilor cultivate în Moldova, dar a devenit din ce în ce mai dificil pentru fermieri să exporte profitabilele semințe din cauza blocajelor cauzate de presiunea suplimentară a șoferilor de camion ucraineni care încearcă, de asemenea, să exporte recoltele țării lor prin Moldova vecină, către porturile din România.
„Așteptăm aici de patru zile”, a declarat un șofer de camion ucrainean. În acest timp, el a parcurs doar 600 de metri cu vehiculul său plin de cereale. În jurul lui, sute de alți șoferi moldoveni și ucraineni sunt și ei blocați.
Aceasta este acum realitatea zilnică la granița de sud a Republicii Moldova, la punctul de trecere a frontierei Giurgiulești. Odată cu războiul în curs de desfășurare din Ucraina, acesta a devenit unul dintre punctele de blocaj pentru exportul de alimente în regiunea Mării Negre.
Ucrainenii așteaptă în Moldova să treacă în România. Aceștia pot sta la coadă între cinci și șapte zile în medie, potrivit Ministerului moldovean al Economiei. În România, cerealele sunt duse în portul Constanța și, de acolo, în toată lumea cu nave cargo.
Vămile românești nu fac față, așa că cea mai mare parte a așteptării se întâmplă în Moldova, un punct de tranzit crucial pentru produsele agricole ucrainene.
Șoferii sunt adunați pe marginea drumului în grupuri, cu privirea secătuită. Unii stau în tăcere pe iarbă; alții împart mâncare și vorbesc în liniște. Nu există facilități de așteptare, au spus șoferii. Ei folosesc tufișuri pe post de toalete și bidoane de apă pentru dușuri. Mulți au călătorit sute de kilometri din Ucraina, doar pentru a rămâne blocați aici.
Este fără precedent pentru punctul de trecere a frontierei de la Giurgiulești. Numai în luna octombrie, 1307 camioane încărcate au traversat frontiera moldo-ucraineană prin Reni-Giurgiulești, a declarat Mailin Aasmäe, Misiunea UE de asistență la frontieră pentru Moldova și Ucraina.
Și nu se întrevede niciun sfârșit pentru criză. Timpul mediu de așteptare aproape s-a dublat din septembrie, a adăugat Aasmäe, de la 137 de ore la 269.
O problemă globală
Până în această vară, grânele au fost exportate în principal prin intermediul navelor de marfă, dar Rusia a pus capăt Inițiativei pentru cereale din Marea Neagră și a început să vizeze navele și porturile ucrainene. Marea a devenit brusc o zonă periculoasă.
În ciuda riscurilor, o mulțime de cereale ucrainene așteaptă să fie exportate. Aceasta este o problemă globală. Ucraina alimentează o mare parte din țările în curs de dezvoltare prin intermediul Inițiativei pentru cereale din Marea Neagră. Până în această vară, porturile ucrainene au funcționat la maximum pentru a trimite alimente celor care au nevoie.
Din iulie, toate mărfurile trebuie să fie transportate pe uscat, iar Moldova oferă unul dintre primele porturi sigure, GIurgiulești, pentru acești șoferi. „Nimic periculos nu zboară deasupra capetelor noastre aici”, a spus șoferul ucrainean de camion. „În Ucraina, indiferent unde ne aflăm în Ucraina, există întotdeauna un pericol persistent pe drum.”
Chiar și angajații portuari moldoveni văd bombele care explodează pe partea ucraineană, în portul Reni, la aproximativ zece kilometri distanță, așa că formarea de cozi lungi pe partea ucraineană nu este sigură pentru șoferi.
„Ei vizează zonele cu o concentrație mare de telefoane mobile”, a explicat Viorel Garaz, secretar de stat în cadrul Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării. „Așa că, în mod firesc, îi lăsăm să treacă granița pe partea moldovenească”.
Dar călătoria acestor șoferi nu se termină aici. Ei trebuie să conducă până în România, în portul Constanța, unde cerealele sunt transportate pe nave mari. Grigore Baltag, analist economic la Ministerul moldovean al Agriculturii, a explicat că peste 90% din tranzitul de cereale și semințe oleaginoase prin Moldova are loc la Giurgiulești.
Dar iată care este problema, a explicat Garaz. Vămile românești nu au decât un spațiu limitat pe partea lor de graniță, așa că șoferii trebuie să aștepte în Republica Moldova.
Exporturile moldovenești sunt blocate de cozile lungi
Criza îi afectează și pe fermierii moldoveni, coloana vertebrală a economiei moldovenești. Pentru ei, a devenit mai greu să descarce cereale.
Toată lumea vrea să își scoată producția din țară în orice mod posibil, astfel încât exportatorii moldoveni nu pot concura cu cerealele ucrainene ieftine. Din 2022, țările exportatoare de cereale ale Moldovei au scăzut de la 25 la 14.
„Ucrainenii au stocuri substanțiale de la recolta din 2022, iar ei sunt și în mijlocul recoltei din 2023”, a explicat în septembrie un fermier moldovean, Alexei Micu.
În consecință, piața moldovenească este inundată.
Agricultura în Moldova devine din ce în ce mai dificilă, dar nu doar aici – în regiunea Mării Negre. Micu a prezis că mulți se vor îndrepta spre faliment în următorii ani.
În încercarea de a rezolva criza, guvernul moldovean creează un sistem electronic de coadă conectat la serviciile vamale ucrainene și românești.
Între timp, șoferii de la coadă își tot sună rudele și află despre bombardamente. Așa că, chiar dacă trebuie să rămână blocați la graniță zile întregi, sunt în siguranță aici.
