În cadrul discuţiilor cu Maia Sandu, cei mai vocali au fost jurnaliştii care ani de zile au promovat acţiunile PAS şi PPDA, dar şi cei din instituţiile de presă proruse. La întâlnire au fost prezenţi şi reprezentanţi ai ONG-urilor de media care au făcut propuneri greu de înţeles, precum numirea membrilor Consiliului Audiovizualului printr-un mecanism neclar, şi anume de către jurnalişti, nu de Parlament, printr-o procedură transparentă. Asta deşi aceasta este o autoritate de control a audiovizualului, nu o organizaţie profesională de media.
„Cei mai mulţi membri ai Consiliului Audiovizualului să fie ales de către breasla propriu-zisă cu posibilitatea ca ei să fie rechemaţi de către breaslă, dacă breasla ajunge la concluzia că ei nu-şi fac treaba”, a precizat Petru Macovei, directorul Asociaţiei Presei Independente.
„Vă rog să elaboraţi un pic această propunere, ca să fie mai clar despre ce este vorba şi să veniţi cu această propunere ca să o examinăm aici şi să o propunem şi în Parlament”, a menţionat Sandu.
Deşi în ultimii ani au închis ochii atunci când jurnaliştii noştri au fost atacaţi şi agresaţi în mod repetat chiar de către cei care au ajuns acum la putere, organizaţiile de media cer ca Guvernul să intervină pentru a-i proteja pe reprezentanţii presei.
„Noi practic nu am avut cercetări în Procuratură sau în Poliţie, deşi am depus foarte multe plângeri pe cazuri de presiuni asupra jurnaliştilor, aici dacă Guvernul poate interveni”, a subliniat Cornelia Cozonac, directorul Centrului de Investigaţii Jurnalistice.
Unii reprezentanţi ai mass-media au vorbit despre necesitatea respectării prevederilor noului Cod al Audiovizualului, adoptat de fostul Parlament. Documentul obligă toţi radiodifuzorii din ţară să sporească produsul autohton şi să nu mai paraziteze pe seama retransmisiei posturilor străine.
„Haideţi să susţinem producţia, conţinutului de limba română. Noi avem 60 la sută din presa audiovizuală, din presa scrisă, online în limba rusă. Noi, presa, din cauza războaielor politice, am uitat de rolul educativ şi aşa mai departe. Cine vrea să fac ă televiziune autohtonă, să facă televiziune autohtonă. Cine nu vrea, ăla e un alt business, e un alt tip de business partea de retransmisie”, a declarat Dumitru Ţîra, fondatorul Grupului de presă „Realitatea”.
Reprezentanţii mass-media au mai cerut să fie creat un fond de susţinere a mass-media din partea statului, dar şi posibilitatea ca cetăţenii să acorde 2% din impozitul pe venit unor instituţii de presă. Alţii au solicitat susţinere din partea Guvernului, ca să facă faţă programelor retransmise de posturile străine, în special celor ruseşti.
„Înţeleg că mâinile vă sunt legate de acel acord temporar semnat cu socialiştii, dar asta nu înseamnă că tema nu există. Dacă o să luaţi date cu audienţa de la IGB cu această săptămână fierbinte veţi vedea că pe primele trei locuri se plasează cele trei posturi moscovite. Nu este corect ca nişte posturi de televiziune străine, care investesc zeci de milioane de dolari pentru producţie, să intre în competiţie cu nişte posturi sărace de aici. Aceste posturi nu trebuie închise”, a menţionat Val Butnaru, fondatorul Jurnal Trust Media.
„De exemplu, dumneavoastră aţi menţionat problema propagandei şi întrebarea mea este dacă legea care a fost adoptată ceva timp în urmă funcţionează sau nu, dacă s-a făcut o evaluare, ca să putem să discutăm cum pot fi îmbunătăţite lucrurile, cum se poate lupta cu propaganda”, a precizat Maia Sandu.
Anul trecut, la iniţiativa democraţilor, a fost votată legea anti-propagandă care interzice programele informative, analitice şi militare de la posturile TV retransmise de statele care nu au ratificat Convenția europeană cu privire la televiziunea transfrontalieră, în special cele din Federaţia Rusă.
Şeful statului Igor Dodon a refuzat să o promulge, aşa că legea a intrat în vigoare după ce a fost suspendat din funcţie prin hotărârea Curţii Constituţionale, iar interimatul funcţiei a fost preluat de fostul preşedinte al Parlamentului, Andrian Candu.
