Laura Codruța Kovesi își încheie vineri mandatul de procuror-șef al Parchetului European (EPPO), după șapte ani în care a condus instituția. La plecare, aceasta lasă în urmă peste 3.600 de investigații active, în care prejudiciile estimate depășesc 67 de miliarde de euro.
Începând cu 1 noiembrie, funcția va fi preluată de procurorul german Andrés Ritter, numit pentru un mandat de șapte ani, relatează Digi24.
Kovesi a devenit primul procuror-șef european în octombrie 2019. Instituția, cu sediul la Luxemburg, și-a început activitatea efectivă la 1 iunie 2021 și are competența de a investiga infracțiunile care afectează interesele financiare ale Uniunii Europene, inclusiv fraudele cu fonduri europene, corupția și fraudele transfrontaliere grave în domeniul TVA.
Activitatea Parchetului European s-a extins considerabil în ultimii ani. Dacă în 2021 instituția avea 515 investigații active, la sfârșitul anului 2025 numărul acestora ajunsese la 3.602. Valoarea prejudiciilor estimate în dosarele aflate în desfășurare era de 67,27 miliarde de euro.
Doar în 2025, procurorii europeni au inițiat 2.030 de investigații noi, cu aproximativ 35% mai multe decât în anul precedent. În cauzele încheiate printr-o hotărâre judecătorească, rata condamnărilor s-a apropiat de 95%.
Într-o evaluare publicată în septembrie, Comisia Europeană a apreciat activitatea instituției și a evidențiat creșterea numărului de anchete.
Cu toate acestea, înainte de încheierea mandatului, Kovesi a atras atenția asupra problemelor care ar putea afecta activitatea EPPO, printre care deficitul de personal, obstacolele birocratice și presiunile politice.
„Provocarea cheie pentru EPPO și, în special, pentru succesorul meu va fi menținerea independenței și credibilității EPPO”, a declarat aceasta.
Potrivit fostei șefe a instituției, Parchetul European ar avea nevoie de aproximativ 230 de procurori europeni delegați, însă resursele financiare disponibile permit în prezent angajarea a doar 180.
Kovesi a criticat și atitudinea unor politicieni și oficiali europeni față de anchetele penale, susținând că independența justiției este acceptată atât timp cât investigațiile nu le afectează direct interesele.
Un exemplu invocat de aceasta este Grecia, unde EPPO s-ar fi confruntat cu una dintre cele mai evidente tentative de intimidare în timpul investigațiilor privind presupuse fraude cu subvenții agricole europene.
De asemenea, Kovesi a semnalat dificultățile generate de conflictele de competență dintre Parchetul European și autoritățile judiciare naționale, care pot întârzia sau chiar împiedica desfășurarea unor investigații.
Întrebată despre dosarul cunoscut sub numele de „Pfizergate”, referitor la achizițiile de vaccinuri împotriva COVID-19, aceasta a evitat să comenteze cazul concret.
În pofida obstacolelor întâmpinate, Kovesi consideră că EPPO a demonstrat că poate investiga fraude transfrontaliere și poate contribui la protejarea bugetului Uniunii Europene.
Fosta șefă a instituției a descris conducerea Parchetului European drept cea mai dificilă funcție din cariera sa, dar a afirmat că nu ar schimba nimic dacă ar putea relua experiența de la început.
În ceea ce privește planurile sale după plecarea din funcție, Kovesi nu a oferit detalii.
„Hai să nu vorbim despre planurile mele personale. Hai să ne concentrăm pe EPPO. O să vedem după ce îmi voi încheia mandatul”, a declarat aceasta.
