Judecătoria Chișinău a dispus, la începutul lunii august, măsuri de protecție în cazul copilului minor al lui Emil Gaitur, șeful Serviciului informare și comunicare cu mass-media al PCCOCS. Instanța a stabilit mai multe restricții pentru acesta, inclusiv părăsirea temporară a locuinței comune, interdicția de a se apropia la mai puțin de 300 de metri de victimă și monitorizare electronică.
Cererea a fost depusă de fosta soție a lui Emil Gaitur, atât în nume propriu, cât și în interesul copilului minor. Femeia a solicitat inițial instituirea măsurilor de protecție pentru o perioadă de 90 de zile.
Prin încheierea din 5 august 2026, Judecătoria Chișinău, sediul Centru, a admis parțial solicitarea și a dispus aplicarea măsurilor pentru o perioadă de o lună.
Potrivit actului judecătoresc, Gaitur trebuia să părăsească temporar locuința comună, să păstreze o distanță de cel puțin 300 de metri față de victimă și să nu inițieze niciun fel de contact cu aceasta. Instanța a stabilit, de asemenea, obligativitatea monitorizării electronice pe întreaga perioadă în care ordinul urma să fie valabil.
Instanța a reținut existența violenței psihologice asupra copilului
În timpul examinării cererii, fosta soție a relatat mai multe situații despre care a afirmat că ar fi avut un impact negativ asupra stării emoționale a copilului.
Detaliile acestor incidente nu au fost făcute publice, instanța ținând cont de necesitatea protejării interesului superior al minorului.
În motivarea sa, judecătoarea a apreciat că faptele descrise în cadrul ședinței justificau intervenția autorităților și a reținut existența unor acte de violență psihologică față de copil.
Instanța a menționat că situația prezentată putea genera riscul repetării unor asemenea comportamente și a considerat necesară aplicarea măsurilor prevăzute de legislația privind prevenirea și combaterea violenței în familie.
Fosta soție a declarat că a apelat la instanță după ce a observat anumite comportamente ale fostului soț pe care le consideră dăunătoare pentru copil.
Potrivit acesteia, cei doi au divorțat la 3 iulie 2026, însă au continuat o perioadă să locuiască în aceeași locuință, în timp ce soluționau problemele legate de bunurile comune.
Femeia a mai susținut că, pe parcursul căsătoriei, ar fi fost supusă unor forme de violență psihologică și financiară și că ar fi existat inclusiv episoade pe care le-a perceput drept violență fizică. Ea a precizat însă că nu a sesizat autoritățile și nu a documentat aceste situații.
În cererea adresată instanței, aceasta a indicat drept motiv al divorțului presupusa violență psihologică, sexuală și fizică, despre care susține că s-ar fi manifestat de-a lungul mai multor ani. Din încheierea instanței rezultă însă că acuzațiile referitoare la violența exercitată asupra fostei soții nu au fost susținute prin probe.
Specialista: încălcarea repetată a limitelor copilului poate constitui violență psihologică
În contextul cazului, psihoterapeuta Ana Niculăieș a explicat că violența asupra unui copil nu presupune neapărat agresiune fizică.
Potrivit specialistei, încălcarea repetată a limitelor unui copil, în special atunci când acesta își exprimă clar disconfortul și solicită oprirea unui anumit comportament, poate reprezenta o formă de violență psihologică.
Fosta soție susține că brățara electronică nu a fost instalată
Deși instanța a prevăzut în mod expres monitorizarea electronică, fosta soție a lui Emil Gaitur afirmă că dispozitivul nu ar fi fost montat.
Femeia susține că, după emiterea ordinului, a contactat Inspectoratul Național de Probațiune și că reprezentanții instituției i-ar fi spus inițial că va fi anunțată atunci când monitorizarea va fi aplicată.
Ulterior, potrivit declarațiilor sale, i s-ar fi comunicat că autoritățile nu reușesc să-l identifice pe Gaitur și că trebuie să se adreseze Inspectoratului de Poliție Botanica.
Fosta soție afirmă că, în aceeași perioadă, ea și copilul s-ar fi întâlnit întâmplător cu acesta în oraș.
În același timp, femeia a precizat că, din câte știe, Gaitur nu ar fi încălcat celelalte restricții stabilite de instanță în perioada în care ordinul a fost în vigoare. Măsurile nu au fost ulterior prelungite.
Inspectoratul Național de Probațiune nu a confirmat și nici nu a infirmat dacă monitorizarea electronică a fost efectiv instalată în acest caz. Instituția a precizat că identificarea persoanei pentru montarea dispozitivului nu intră în atribuțiile sale.
Emil Gaitur a contestat încheierea
Emil Gaitur nu este de acord cu decizia primei instanțe și a contestat-o în apel. Cererea sa a fost înregistrată la Curtea de Apel Centru pe 24 septembrie 2026. Până în prezent, nu a fost anunțată data examinării acesteia.
În prima instanță, Gaitur a solicitat respingerea cererii fostei soții și a susținut că situațiile relatate de aceasta nu corespund realității.
Potrivit încheierii, el a invocat și faptul că cei doi se aflau în proces de partajare a bunurilor comune și că intenționau să se separe după soluționarea acestor chestiuni.
În ceea ce privește copilul, Gaitur a susținut în fața instanței că fiica sa minoră ar fi influențată de mamă și că aceasta ar minți în mod repetat.
PCCOCS a fost solicitată să precizeze dacă în legătură cu acest caz au fost inițiate discuții sau proceduri interne. Instituția nu a oferit, până la publicarea materialului, un răspuns.
Abonează-te la canalul nostru de Telegram Subiectul Zilei!
