Deși programul candidatului Grosu este mai bine focusat pe problematica curenta și mai puțin confuz decât cel lansat de candidatul Gavriliță, rămâne incert obiectivul enunțat chiar în aceiași propoziție, fie gestionarea cât mai eficientă a crizei economice și pandemice fie obiectivul de organizare a alegerilor anticipate. Această ambiguitate poate genera confuzie dacă Igor Grosu este gata să-și asume responsabilitatea cu adevărat sau își propune să fie un actor tranzitoriu în această perioadă dificilă.

De ce lockdown-ul este atât de central, în programul candidatului și pe agenda Președinției. Răspunsul este simplu, partenerii de dezvoltare, utilizează lockdownul ca măsură de stimulare a populației să se vaccineze după principiul „libertate contra vaccin”. În aceste condiții, Republicii Moldova i se oferă o modalitate de cooperare între state după principiul “vaccin contra lockdown” ca o demonstrație de agendă comună și solidaritate cu guvernele care se află în lockdown de peste un an și solicită același lucru de la noi.

Ulterior vor fi probabil credite/granturi pentru atenuarea efectelor economice (care puteau fi evitate). Numai că, aceste mijloace fiind disponibile în sectorul finanțelor publice și va contribui la menținerea cheltuielilor publice, vor fi pe fundalul unei economii serios afectate. Va crește datoria externă, diminuarea surselor interne de formare a bugetului în rezultatul colapsului economiei, aducerea necesității de injectări financiare externe la un nivel sporit, ca rezultat impulsionarea îndatorării din contul generațiilor viitoare, pierderea semnificativă a independenței decizionale în administrarea statului Republica Moldova.

Este clar că sectorul HORECA este definitiv distrus, cu mici oaze de activitate și rețele care operează la limita falimentului. Nici un ajutor de stat nici o retorică de compătimire nu va reanima acest sector. Despre relansarea sectorului HORECA, se poate vorbi serios doar după 2-3 de la finisarea crizei, care din câte se observă nu are un orizont vizibil.

Este inevitabil că odată cu noile măsuri de lockdown se va purcede la demolarea controlată a următoarelor sectoare ale economiei naționale și declanșarea spiralei de constrângere a economiei cu efecte negative pe termen lung. În același timp există multiple probe, când diferite state/regiuni care nu au impus restricții și la care rata de evoluție pandemică este similară cu cea din statele care au închis definitiv economiile. Ceia ce poate induce la concluzia că severitatea normelor administrative nu corelează sau are impact neglijabil asupra evoluției pandemice, care își are evoluțiile și vârfurile sale de răspândire în urma propriilor factori epidiomologici.

Autor: Roman Chircă, expert economic, Directorul Institutului Economiei de Piață