Conform datelor publicate de Uniunea Europeană, majoritatea pierderilor cauzate de fraudă provin din transferul de credite, generând pierderi de până la 1.13 miliarde de euro.
Furtul de identitate a cunoscut o creștere semnificativă de 354% comparativ cu anul precedent, determinând astfel organizațiile să-și regândească strategiile împotriva acestor incidente.
Principalele motive care stau la baza acestei situații sunt creșterea numărului de interacțiuni din spațiul digital care aduce de la sine creșterea numărului de puncte vulnerabile, precum și dezvoltarea rapidă a inteligenței artificiale utilizate în tehnici avansate de fraudă, care este accesibilă atacatorilor la costuri reduse.
Din aceste motive, dezvoltarea strategiilor de protecție care să includă atât oamenii, cât și procesele și tehnologia, este necesară în realitatea de astăzi.
„Conform datelor publicate de Uniunea Europeană, majoritatea pierderilor cauzate de fraudă provin din transferul de credite, generând pierderi de până la 1.13 miliarde de euro, dintre care 638 de milioane de euro sunt pierduți din cauza manipulării plătitorului.
Mai mult decât atât, 99% dintre atacuri au loc în cazul tranzacțiilor remote, fiind utilizate metode multiple, precum social engineering, phishing, smishing, facilitate de dezvoltarea inteligenței artificiale generative, prin care utilizatorii sunt manipulați să inițieze și să autorizeze transferuri de credit care sunt împotriva intereselor lor.
Este esențial ca organizațiile să implementeze soluții avansate pentru a detecta și preveni aceste amenințări, înainte ca ele să cauzeze pierderi semnificative”, explică Andrei Dumitru, Expert în Identitate Digitală, IT Smart Systems.
Securizarea fiecărei etape din parcursul digital reprezintă cheia în lupta împotriva fraudelor de identitate, iar una dintre cele mai mari provocări ale implementării sistemelor de securitate o reprezintă găsirea echilibrului între reducerea fricțiunii resimțite de către utilizatori și soluțiile de protecție eficiente.
De asemenea, crește gradul de folosire al unor măsuri de analiză a comportamentului în utilizare, precum șabloanele în viteza de tastare sau șabloanele de operare a aplicațiilor, incluzând istoricul de dispozitive folosite în navigație, dar și coordonatele geografice, pentru a detecta comportamentul riscant și a implementa măsuri care să limiteze apariția fraudelor.
„Organizațiile trebuie să utilizeze tehnologii actuale pentru a oferi clienților o experiență mai bună, contribuind astfel și la creșterea veniturilor.
Amenințările la adresa securității pot apărea de-a lungul întregului parcurs al utilizării platformelor, astfel că este necesară implementarea unor măsuri care să ofere protecție permanentă.
Utilizarea predictorilor de risc oferă o experiență diferită pentru clienți, asigurând un proces liniar pentru aceștia și fricțiune în cazul în care se depistează comportamente riscante”, a afirmat Darryl Scott Jones – Vicepreşedinte de Produs la Ping Identity, companie software specializată în soluții de gestionare a identității.
Experiența consumatorilor este un element important pentru organizațiile globale, studiile demonstrând că 60% dintre utilizatori evită utilizarea unei platforme în momentul în care procesele de identificare sunt exhaustive.
În lupta împotriva fraudei de identitate, organizațiile pot aborda atât strategii proactive, cât și reactive, astfel încât datele utilizatorilor să fie întotdeauna în siguranță.
