Procesul de dezinstituționalizare a copiilor din Republica Moldova, început în 2007, a înregistrat progrese semnificative. Dacă în instituțiile rezidențiale erau, acum 20 de ani, peste 17.000 de copii, astăzi au rămas doar circa 400, dintre care 95 cu dizabilități. Autoritățile și-au propus să reducă „la zero”, până în 2026, numărul instituțiilor rezidențiale pentru copii, cu sprijinul organizațiilor nonguvernamentale.
În instituțiile de tip rezidențial mai rămân astăzi copiii greu de reintegrat în familia biologică sau extinsă, afirmă Anastasia Gruzin, șefă adjunctă a Direcției politici de protecție a drepturilor copilului și familiilor cu copii de la Ministerul Muncii și Protecției Sociale, transmite subiectulzilei.md cu referire la moldova1.md.
„Astăzi, cei mai mulți copii care sunt în instituțiile de tip rezidențial sunt cupluri de frați, copii cu dizabilități sau cu un anumit comportament deviant. De asemenea, există un tip de plasament destinat copiilor cu vârsta 0-3 ani. Guvernul, împreună cu partenerii, dezvoltă servicii de plasament familial specializat pentru a răspunde acestor nevoi. Dacă în anul 1995 vorbeam de peste 17 mii de copii, în iulie 2025 mai avem în jur de 400, dintre care 95 sunt cu dizabilități”, a declarat Anastasia Gruzin la emisiunea „Spațiul Public” de la Radio Moldova.
Reprezentanții UNICEF subliniază că succesul reformei depinde de prevenirea noilor intrări în sistem.
„Componenta de prevenire a dezinstituționalizării este vitală, pentru că noi putem să lucrăm foarte mult la dezinstituționalizare, dar dacă nu există un punct – să stopăm noile intrări în sistemul rezidențial – reforma, în esență, nu va avea sfârșit”, a punctat Viorica Dumbrăveanu, expertă UNICEF.
Asistența parentală profesionistă reprezintă o alternativă la instituțiile rezidențiale. Procesul de identificare și instruire a acestor familii este, însă, unul complex.
„Mai întâi ar fi identificarea acelor potențiali asistenți parentali profesioniști. Ulterior, ei trec acea instruire, acea pregătire. Pregătirea acestora trebuie să fie și diferită sau mai mult decât pentru acei copiii care vor fi plasați cu necesități speciale. Ulterior, este acea parte pentru identificarea resurselor financiare pentru salarizarea asistenților parentali profesioniști”, a explicat Anastasia Gruzin.
Instituționalizarea, efecte dramatice asupra dezvoltării copilului
În prezent, există 462 de servicii de asistență parentală profesionistă, cu 860 de copii plasați în familii, dar ar mai fi nevoie de încă 200 pentru a acoperi numărul celor rămași în instituțiile rezidențiale. Totodată, organizațiile atrag atenția asupra efectelor dramatice ale instituționalizării asupra dezvoltării copilului.
„Aflarea timp de trei luni în instituția rezidențială îi răpește copilului o lună de dezvoltare. Dacă se află un an în instituție, trei luni sunt pierdute”, a precizat Liliana Rotaru, președinta organizației „Copil, Comunitate, Familie” (CCF Moldova).
Identificarea de asistenți parentali rămâne o provocare, mai ales în orașe, unde există alternative de muncă mai atractive. Obstacolele includ lipsa resurselor financiare, lipsa serviciilor necesare și nivelul scăzut de sensibilizare a populației. Totuși, R. Moldova și-a propus ca, până în 2026, să nu mai aibă niciun copil în instituțiile rezidențiale.
Procesul de dezinstituționalizare din Republica Moldova face parte dintr-o reformă profundă a sistemului de protecție a copilului, menită să creeze servicii sociale durabile, centrate pe nevoile copiilor și familiilor lor. Reforma nu urmărește doar reducerea numărului copiilor în instituțiile rezidențiale, ci și dezvoltarea unui model de protecție preventivă, susținerea reintegrării în familie și crearea unor mecanisme eficiente de suport. Prin aceste schimbări, autoritățile și partenerii urmăresc să construiască un sistem adaptat fiecărui copil, capabil să răspundă complexității situațiilor din viața acestora și să ofere șanse reale de dezvoltare, incluziune și protecție pe termen lung.
ABONEAZĂ-TE LA CANALUL NOSTRU DE TELEGRAM SUBIECTUL ZILEI
