Premierul israelian Benjamin Netanyahu a dispus duminică seară reluarea imediată a livrărilor de ajutor umanitar „de bază” către Fâșia Gaza, după mai bine de două luni de blocadă totală, decizia fiind luată în urma presiunilor crescânde din partea Statelor Unite, transmite The Times of Israel.
Hotărârea, adoptată fără vot în cadrul cabinetului de securitate, vine pe fondul avertismentelor armatei israeliene și al oficialilor umanitari, care au semnalat că rezervele de alimente destinate populației civile au fost epuizate, declanșând o criză umanitară severă.
Biroul premierului a explicat că decizia se bazează pe recomandarea Forțelor de Apărare ale Israelului (IDF) și are ca scop prevenirea unei foamete generalizate care ar putea compromite ofensiva militară de anvergură împotriva Hamas.
„Israelul va permite intrarea unei cantități de bază de alimente pentru a preveni dezvoltarea unei crize umanitare care ar pune în pericol operațiunile militare în desfășurare”, a transmis Biroul lui Netanyahu într-un comunicat.
Decizia a fost primită cu ostilitate de unii miniștri de dreapta, printre care și ministrul securității naționale Itamar Ben Gvir, care a cerut un vot formal și a fost refuzat. „Premierul comite o greșeală gravă. Trebuie să zdrobim Hamas, nu să-i oferim oxigen”, a declarat Ben Gvir.
Un oficial guvernamental anonim a precizat ulterior că reluarea ajutorului este „o măsură temporară”, valabilă timp de aproximativ o săptămână, până la operaționalizarea unor noi centre de distribuție umanitară, aflate în sudul Fâșiei Gaza sub controlul IDF și administrate de companii americane private.
Organizațiile internaționale, inclusiv Programul Alimentar Mondial al ONU și World Central Kitchen, vor facilita livrările de urgență, până când va deveni funcțională noua entitate de coordonare — Gaza Humanitarian Foundation (GHF) — înființată de SUA în colaborare cu Israelul.
Statele Unite au intensificat în ultimele zile apelurile pentru restabilirea ajutorului umanitar.
„Ne ocupăm de Gaza. Sunt mulți oameni care mor de foame”, a declarat președintele Donald Trump vineri din Emiratele Arabe Unite.
Iar duminică, emisarul special al SUA în Orientul Mijlociu, Steve Witkoff, a confirmat că Israelul „a indicat” reluarea ajutorului după o blocadă de peste două luni și jumătate.
„Nu vom permite apariția unei crize umanitare sub supravegherea președintelui Trump”, a spus Witkoff la postul ABC.
Organizațiile umanitare locale critică însă planul GHF, susținând că acesta forțează deplasări în masă ale populației și nu respectă principiile fundamentale ale asistenței umanitare.
În paralel, armata israeliană a lansat duminică o nouă ofensivă terestră majoră în mai multe zone din Gaza. Purtătorul de cuvânt al IDF, generalul de brigadă Effie Defrin, a confirmat că cinci divizii operează acum în interiorul enclavei, într-o etapă „extinsă” a conflictului.
„Ne aflăm într-o nouă fază a luptelor. Vom extinde controlul operațional în Gaza și vom muta populația pentru a-i asigura siguranța”, a declarat Defrin, adăugând că se depun toate eforturile pentru protejarea celor 58 de ostatici deținuți de Hamas, dintre care 35 au fost declarați morți.
Ajutorul umanitar nu a mai pătruns în Gaza din 1 martie, Israelul justificând măsura prin faptul că Hamas a deturnat o mare parte a acestuia. Totuși, în ultimele săptămâni, armata a avertizat că situația umanitară din teritoriu este „la limita foametei”.
ABONEAZĂ-TE LA CANALUL NOSTRU DE TELEGRAM SUBIECTUL ZILEI
