Capitala Republicii Moldova a fost scena unor manifestări tensionate și profund contrastante, în contextul comemorării zilei de 24 august 1944 – moment marcat de intrarea Armatei Roșii în Chișinău, considerat de unii „eliberare”, iar de alții începutul unei ocupații tragice.
Pe de o parte, liderii partidelor pro-ruse din Blocul „Patriotic” – Igor Dodon, Irina Vlah, Vladimir Voronin și Vasile Tarlev – au participat la un marș organizat în cinstea Armatei Roșii, alături de ambasadorul rus Oleg Ozerov. Manifestarea, denumită „Marșul Eliberării”, a pornit de la Monumentul Eliberatorilor și s-a încheiat la Complexul Memorial „Eternitate”, unde s-au depus flori și s-au ținut discursuri în spiritul retoricii sovietice, în timp ce participanții fluturau steaguri roșii, intonau cântece ale URSS și scandau lozinci precum „Moldova pentru pace” și „Trăiască victoria!”.
În paralel, un marș de solidaritate cu Ucraina a fost organizat în fața Ambasadei Rusiei, de Ziua Independenței Ucrainei. Protestatarii – susținători ai vectorului european și activiști civici – au acuzat regimul de la Kremlin de teroare, ocupație și crime de război. Purtând pancarte cu mesaje precum „Rusia – stat terorist” și „Ruskii mir, idi domoi”, aceștia au amintit de paralele tulburătoare între ocupația sovietică din Basarabia și invazia rusă în Ucraina.
Istoricul Ștefan Bejan a criticat în termeni duri reinterpretarea istorică promovată de liderii pro-ruși:
„Adevărata față a ‘eliberării’ sovietice a fost deportarea în masă a populației, foametea organizată care a ucis zeci de mii și anihilarea identității naționale. Atunci a fost Basarabia, azi este Ucraina. Rusia nu eliberează, ci cucerește și distruge.”
Pe fundalul acestor evenimente, experți în comunicare și securitate informațională trag un semnal de alarmă: Moscova intensifică campaniile de dezinformare, manipulare și influență, cu scopul de a demobiliza electoratul pro-european și de a orienta Republica Moldova spre orbita rusă.
„Ne așteptăm la o ofensivă informațională fără precedent. Obiectivul este clar: influențarea alegerilor parlamentare și slăbirea susținerii pentru integrarea europeană”, avertizează Petru Macovei, directorul Asociației Presei Independente.
Canale media controlate de rețele oligarhice sau afiliate Kremlinului și-au reluat activitatea intensă, promovând mesaje anti-guvernamentale, anti-UE și pro-Est. Ilan Șor, condamnat pentru escrocherie, și Vladimir Plahotniuc, fugar cu dosare penale, își regăsesc locul în această ecuație prin campanii online agresive, inclusiv pe YouTube, în încercarea de a influența opinia publică și de a submina autoritățile.
Chișinăul se află, încă o dată, între trecutul dureros și viitorul european. Marșurile de ieri nu au fost doar comemorări sau proteste. Ele au fost reflexii ale unei lupte mai mari: între o Moldovă ancorată în trecutul sovietic și una orientată ferm spre democrație, adevăr istoric și integrare în Uniunea Europeană.
Alegerile parlamentare din 28 septembrie se anunță cruciale pentru direcția pe care o va urma Republica Moldova. Iar miza nu este doar una politică – este una identitară.
ABONEAZĂ-TE LA CANALUL NOSTRU DE TELEGRAM SUBIECTUL ZILEI
