Contextul electoral în care se desfășoară alegerile locale din anul acesta este descris de ONG-urile responsabile de monitorizarea campanieie electorale drept unul relativ democratic. În realitate asistăm la o ofensivă a puterii asupra instituțiilor democratice și electorale cu scopul dislocării lor, sub pretextul apărării democrației de pericolele oligarhice.

Acest atac asupra democrației în numele democrației nu are un termen prestabilit, se desfășoară sub acoperirea situației de urgență – o găselniță menită să eludeze legile democratice – și urmărește menținerea cu orice preț al PAS-ului la guvernare pentru un motiv neclar și fără un orizont de timp bine conturat – integrarea europeană.
Invocarea repetată a situației de urgență de către Guvern și votarea ei în parlament a permis actualei guvernări atît să scadă tensiunea protestelor opoziției cît să impună sancțiuni împotriva propriilor cetățeni și să interzică participarea în alegeri a reprezentanților celor mai vocal partid al opoziției (Partidul Șor, care acum se transfigurează sub chipul Partidului Șansă). Toate aceste acțiuni șubrezesc potențialul uman al opoziției ai căror principal lideri s-au văzut subit lipsiți de dreptul de participare în alegeri. Chiar dacă Curtea Constituțională a dispus reîntoarcerea acestui drept, guvernarea a fentat decizia dată printr-o hotărîre a Comisiei pentru Situații Excepționale care a scos definitiv din joc un număr impunător de potențiali candidați.
Totuși, nici sancțiunile și nici blocarea dreptului la participare în alegeri n-au oprit  forțele opoziției care au scos la atac (de exemplu, la Chișinău și la Bălți) politicieni mai puțin cunoscuți dar cu șanse de a obține rezultate peste nivelul așteptărilor sociologilor guvernării. Astfel, guvernarea se află sub un pericol real de a pierde poziții importante atît în centrele urbane cît și cele raionale. Drept răspuns, guvernarea aplică diverse forme de șantaj care, deseori, sînt pur și simplu ignorate de instituțiile abilitate să monitorizeze procesul electoral, loiale guvernării.
Un exemplu în acest sens este declarația președintelui țării Maia Sandu cu mai puțin de două luni înainte de alegerile locale. Șefa statului a avertizat că satele și orașele, unde vor fi aleși reprezentanți ai grupărilor criminale, nu vor primi bani din proiecte și programe europene și din alte surse ale statului. Această amenințare fără precedent în istoria Moldovei denotă disponibilitatea puterii de a neglija regulile de joc democratice și de a construi Europa în Moldova prin metode barbare.
Proiecția puterii la care se dedau liderii actuală trădează totuși o stare de slăbiciune și derută care i-a cuprins pe guvernanți. Neîndrăznind să recurgă la represalii de tip dictatorial, guvernarea încearcă să obțină avantaje prin manipularea legilor, blocarea tuturor finanțărilor cu excepția celor îndreptate spre candidații lor și șantajarea primarilor și liderilor locali. Impresia generală este totuși că aceste metode sînt insuficiente ceea ce poate la un moment dat determina actuala guvernare să recurgă la fraudarea masivă a votului. În acest caz vom asista la decesul democrației în Moldova.

Autor: Cornel Ciurea