În ultimele decenii, se înregistrează o creștere alarmantă a problemelor legate de dependențe, fie că este vorba despre alcool, tutun, droguri sau chiar utilizarea excesivă a tehnologiei. R. Moldova nu este o excepție, specialiștii din cadrul instituțiilor de stat raportând creșterea îngrijorătoare a numărului consumatorilor de alcool și a fumătorilor.
Doar în anul 2023, aproximativ 10.000 de persoane au solicitat sprijin la Dispensarul Narcologic. În lupta cu dependențele, experții consideră că este nevoie de o colaborare mai strânsă între instituțiile publice și private, precum și integrarea politicilor care ar reduce riscurile asociate consumului de substanțe nocive.
În cadrul workshopului „Bolile netransmisibile asociate cu substanțele sau comportamentele care creează dependență – impact asupra unei societăți în tranziție”, specialiști din domenii precum psihologie, medicină, sociologie, educație și drept au încercat să găsească soluții pentru a combate dependențele de substanțe și comportamentele compulsive.
Decanul Facultății de Psihologie și Psihopedagogie Specială, Maria Vârlan, a subliniat importanța prevenirii și reducerii riscurilor în abordarea problemelor de sănătate asociate dependențelor.
„Într-o societate aflată în continuă tranziție, este esențial să ne îndreptăm atenția către aceste provocări și să oferim soluții sustenabile. Reducerea riscurilor, prin alternative mai puțin dăunătoare, precum consumul de vin fără alcool sau alimente fără zahăr, tutunul fără fum, sare și grăsimi, reprezintă un angajament ferm pentru sănătatea publică și pentru drepturile omului”, a declarat doctorul Maria Vârlan.
Secretarul general al Oficiului Avocatul Poporului, Vladimir Cojocaru, a menționat că R. Moldova este obligată să se alinieze practicilor Uniunii Europene privind drepturile omului, inclusiv în ceea ce privește problemele legate de consumul de droguri, alcool, tutun, abuzul de medicamente și excesul alimentar.
„Reducerea riscurilor reprezintă singura soluție care ia în considerare opinia consumatorului, fără a impune perspectiva societății, care, de obicei, promovează discriminarea sau abstinența totală. Valorile europene și respectarea drepturilor omului rămân fundamentale în acest context”, a precizat Cojocaru.
Potrivit directorului Dispensarului Republican de Narcologie, Vasile Tudor, OMS a estimat că peste trei milioane de oameni din lume mor anual din cauza consumului de alcool. Mai mult, peste 200 de afecțiuni, inclusiv cancere, boli cardiovasculare și afecțiuni hepatice, sunt asociate consumului de alcool.
„Consumul de alcool este una dintre principalele cauze ale morbidității și mortalității la nivel global. Există o corelație clară doză-efect: cu cât consumul este mai mare și mai frecvent, cu atât mai grave sunt efectele asupra sănătății”, a subliniat Vasile Tudor.
Ana Constantinova, medic narcolog și reprezentant al Consiliului de Experți pe lângă Comisia Parlamentară pentru Protecția Socială, a declarat că statisticile privind fumatul activ în R. Moldova sunt alarmante. Conform estimărilor Ministerului Sănătății, aproximativ 6.000 de persoane mor anual din cauza maladiilor asociate expunerii la tutun. Totodată, Moldova se confruntă cu o rată a fumatului activ de 29,9%, mult peste media Uniunii Europene, care este de 19,7%.
„Fumatul este cea mai importantă cauză de deces ce poate fi prevenită. Programele de reducere a riscurilor, cum ar fi utilizarea produselor de substituție nicotinică sau a dispozitivelor de vaporizare, pot contribui la reducerea semnificativă a efectelor negative asupra sănătății, chiar și în absența renunțării complete la fumat”, a afirmat specialista.
În cadrul workshopului, au fost prezentate mai multe inițiative implementate la nivel local pentru combaterea dependențelor. Printre acestea se numără și Linia Verde pentru Renunțarea la Fumat, gestionată de IMSP Dispensarul Narcologic Republican, care a înregistrat în anul 2023 peste 10.000 de persoane ce au solicitat ajutor pentru renunțarea la tutun. De asemenea, protocoalele clinice naționale care oferă un ghid detaliat pentru sprijinirea copiilor și adolescenților în lupta împotriva dependenței de tutun.
„Pentru persoanele care nu pot sau nu sunt pregătite să renunțe complet la fumat, recomandăm tactici farmacologice, psihoterapeutice și alternative mai puțin dăunătoare, cum ar fi țigările fără fum sau produsele de vaporizare”, a declarat Ana Constantinova.
Workshopul s-a încheiat cu adoptarea unei rezoluții unanime, în cadrul căreia participanții și-au exprimat angajamentul de a colabora pentru prevenirea și tratamentul adicțiilor. Rezoluția subliniază necesitatea abordării inter- și multidisciplinare, colaborarea între instituțiile publice și private și crearea de politici publice care să sprijine reducerea riscurilor asociate consumului de substanțe și comportamentelor compulsive.
