Instanțele de judecată din Republica Moldova se confruntă cu un deficit semnificativ de magistrați, în condițiile în care salariile, volumul ridicat de muncă și presiunile asociate profesiei reduc atractivitatea unei cariere în justiție. Din cele 524 de funcții de judecător prevăzute în sistem, 168 sunt vacante, iar reprezentanții domeniului avertizează că situația s-ar putea agrava dacă nu vor fi găsite soluții pentru atragerea și păstrarea specialiștilor.
Potrivit membrei Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Livia Mitrofan, deficitul este deosebit de accentuat la curțile de apel, unde sunt ocupate doar 32 dintre cele 104 funcții disponibile. La Curtea de Apel Centru, alte 40 de posturi rămân neocupate.
Livia Mitrofan susține că interesul pentru profesia de judecător a scăzut în ultimii ani, inclusiv în rândul celor care ar putea intra în sistem după absolvirea Institutului Național al Justiției.
„De doi ani de zile, la Institutul Național al Justiției nu mai vin candidați așa cum erau într-o vreme, pentru a fi cei mai buni judecători”, a declarat membra CSM.
Unul dintre motivele invocate este nivelul remunerației. Mitrofan afirmă că, în contextul proiectului legii salarizării, veniturile judecătorilor din prima instanță au ajuns la un nivel comparabil cu cele ale viceprimarilor. În acest sens, reprezentanții CSM solicită alinierea salariilor magistraților la cele ale secretarilor de stat.
„Noi nu cerem ceva separat. Noi cerem o egalare cu secretarii de stat și avem un argument, pentru că activitatea ministerelor este verificată de judecători din prima instanță”, a explicat aceasta.
La rândul său, judecătoarea Marina Rusu consideră că diferențele de venituri dintre sistemul judecătoresc și alte domenii juridice îi determină pe unii absolvenți să aleagă alte trasee profesionale. Potrivit acesteia, avocatura și sectorul privat pot oferi câștiguri mai mari, fără aceeași încărcătură de dosare.
Rusu a atras atenția că un magistrat poate avea simultan în lucru sute de cauze, uneori între 400 și 1.000 de dosare, în timp ce un jurist angajat într-o companie sau un avocat poate avea condiții diferite de activitate.
În opinia judecătoarei, dificultățile nu se limitează la remunerare. Procedurile riguroase de verificare a candidaților, expunerea publică și riscurile reputaționale asociate funcției pot constitui, de asemenea, obstacole pentru cei care iau în calcul o carieră în magistratură.
Marina Rusu a menționat că unii judecători sunt afectați de atacuri mediatice și campanii de denigrare, iar perspectiva de a se confrunta cu asemenea presiuni îi poate descuraja pe potențialii candidați.
La rândul său, expertul juridic Octavian Iachimovschi avertizează că lipsa unor măsuri eficiente pentru atragerea și menținerea personalului calificat riscă să slăbească întregul sistem de justiție. Acesta a făcut o paralelă cu întreprinderile de stat, unde remunerarea mai competitivă este justificată și prin necesitatea de a preveni plecarea specialiștilor peste hotare.
Expertul a invocat și dificultățile Institutului Național al Justiției de a atrage suficienți candidați pentru formarea viitorilor magistrați și procurori, apreciind că fenomenul reflectă probleme mai ample de recrutare și retenție a personalului.
În lipsa unor soluții, consecințele ar putea deveni tot mai grave pentru funcționarea instanțelor.
„Dacă vrem să avem o astfel de abordare, riscăm ca sistemul de justiție să fie, la un moment dat, gol, a treia putere în stat să nu fie. Doamne ferește, să asistăm atunci când nu vom avea justiție”, a avertizat Octavian Iachimovschi.
