Accesul la servicii medicale continuă să fie o provocare majoră în numeroase state europene, unde pacienții sunt nevoiți să aștepte luni sau chiar ani pentru consultații și intervenții chirurgicale. Concluzia se regăsește în raportul Health at a Glance 2025 al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD), citat de Euronews.

Potrivit documentului, una dintre cele mai dificile situații este înregistrată în Regatul Unit, unde 11% dintre pacienți au declarat că au așteptat mai mult de un an pentru o consultație la medicul specialist.

Întârzieri importante sunt raportate și în state cu sisteme medicale considerate performante. În Franța, aproximativ 43% dintre pacienți au așteptat între două luni și un an pentru a fi consultați de un specialist, în timp ce în Germania procentul este de 22%. În Suedia, această situație afectează 29% dintre pacienți, iar în Regatul Unit – 32%.

Nici accesul la medicii de familie nu este întotdeauna rapid. În Suedia, 23% dintre pacienți așteaptă mai mult de o săptămână pentru o consultație, comparativ cu circa 20% în Franța și Germania și 18% în Regatul Unit. Dacă sunt incluse și persoanele care așteaptă șase sau șapte zile, procentele cresc la 30% în Suedia, 28% în Franța, 27% în Regatul Unit și 26% în Germania.

Raportul evidențiază și efectele persistente ale pandemiei asupra sistemelor sanitare. În Norvegia, 81% dintre pacienții care necesitau o operație de cataractă au așteptat mai mult de trei luni între evaluarea medicală și intervenția propriu-zisă. Finlanda urmează cu 71%, în timp ce în Regatul Unit și Portugalia procentul este de 58%, iar în Spania de 53%.

În ceea ce privește operațiile de protezare a șoldului, Slovenia înregistrează cele mai lungi termene de așteptare. În 2024, timpul median a ajuns la 667 de zile, adică aproape doi ani. Pe următoarele poziții se situează Polonia, cu 343 de zile, Ungaria – 209 zile și Regatul Unit – 174 de zile.

Experții OECD explică faptul că listele de așteptare apar atunci când cererea pentru servicii medicale depășește capacitatea sistemelor de sănătate. Printre principalele cauze se numără lipsa personalului medical, investițiile insuficiente, îmbătrânirea populației și creșterea cererii pentru tratamente și tehnologii moderne.

Luigi Siciliani, expert al Universității York, susține că timpii de așteptare pentru serviciile medicale neurgente au devenit una dintre cele mai importante provocări pentru politicile de sănătate din Europa.

OECD avertizează că întârzierile în acordarea tratamentelor nu înseamnă doar perioade mai lungi de durere și disconfort pentru pacienți, ci pot afecta și rezultatele medicale după intervenții. De asemenea, datele Eurostat arată că timpul de așteptare reprezintă una dintre principalele bariere în accesul la îngrijiri medicale pentru cetățenii europeni.

Abonează-te la canalul nostru de Telegram Subiectul Zilei!