La sfârșitul lunii ianuarie, pe piața alimentară din Moldova a izbucnit un scandal care, inițial, părea o simplă măsură sanitară. Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA) a suspendat brusc întregul import de carne de pui din Ucraina. Motivul oficial — depistarea unui antibiotic interzis, metronidazolul.
Totuși, aproape imediat, situația a început să semene cu o combinație complexă, cu substrat politic și economic. Cu atât mai mult cu cât antibioticul nu a fost găsit în carnea de pui propriu-zisă, ci în câteva loturi de furaje.
După ce probele produselor ucrainene au fost analizate într-un laborator al Uniunii Europene, ANSA a emis un ordin care permite reluarea importului de carne de pasăre congelată și refrigerată de la o singură fabrică avicolă (Cerkasî, Ucraina), aparținând companiei „Mironovski Hleboproduct” (MHP). Astfel, importul de carne de pasăre din Ucraina a fost reluat, dar doar de la o singură companie.
„La 13 martie a fost aprobat ordinul care permite importul de carne de pasăre eviscerată din Ucraina doar dintr-o singură unitate, care are dreptul de export în UE și aplică toate măsurile prevăzute în acordul din 4 martie dintre autoritățile Ucrainei și Republicii Moldova”, a declarat purtătoarea de cuvânt a ANSA, Mariana Grațîi.
În contextul începerii ridicării restricțiilor asupra importului de carne de pui din Ucraina, apare întrebarea principală: ce a stat, de fapt, în spatele interdicției?
De ce interdicția a părut ciudată
Pe 26 ianuarie, ANSA a anunțat suspendarea temporară a importului de carne de pasăre din Ucraina. Instituția a explicat decizia prin „măsuri preventive”, după ce în câteva loturi de furaje de origine ucraineană a fost depistat metronidazolul — un antibiotic interzis în avicultură.
Însuși faptul depistării substanței a dus la o reacție extrem de dură: în loc să interzică importul furajelor de la producătorul respectiv, ANSA a introdus o interdicție totală asupra întregului import de carne de pui din Ucraina
Decizia a părut cu atât mai neașteptată cu cât produsele ucrainene sunt livrate de ani de zile pe piața Uniunii Europene — unde standardele de control sunt mult mai stricte.
Directorul companiei moldovenești MMD Group, Anatolii Tretiak, a declarat direct că metronidazolul nu a fost depistat niciodată în carnea de pasăre din Ucraina. Potrivit lui, dacă un producător a încălcat regulile, responsabilitatea trebuie să îi revină acestuia, nu întregului sector.
Acest argument i-a făcut pe mulți să se întrebe: de ce ANSA a ales cea mai dură măsură? Experții din domeniu au venit cu câteva versiuni.
Versiunea nr. 1: Evitarea acuzațiilor de incompetență
ANSA, amplificând isteria legată de presupusa periculozitate a cărnii de pui din Ucraina, ar fi încercat să distragă atenția:
- de la problema reală a metronidazolului în sectorul avicol din Moldova
- de la propriile eșecuri instituționale. Cu trei săptămâni înainte de scandalul legat de furajele ucrainene, ANSA efectuase controale ample în interiorul țării — la ferme, depozite de furaje și abatoare.
Rezultatele au fost alarmante: analizele de laborator au confirmat prezența metronidazolului la 17 întreprinderi avicole.
În consecință, serviciile veterinare au decis sacrificarea a aproximativ 110 mii de păsări. (https://radiomoldova.md/p/67341/controale-in-17-unitati-zootehnice-dupa-depistarea-metronidazolului-110-mii-de-pasari-nimicite)
ANSA a interzis, de asemenea, circulația păsărilor și a ouălor de la aceste întreprinderi și a început retragerea produselor de pe piață.
Experții din domen iu semnalează, că apare însă o contradicție importantă: toate aceste întreprinderi activau de mult timp și vindeau produse pe piața internă. Rezultă că problema utilizării substanțelor interzise exista în primul rând în sectorul avicol din Moldova.
Și următoarea întrebare logică: unde a fost ANSA în tot acest timp și cu ce s-a ocupat? În schimb, o campanie de amploare cu acuzații false la adresa cărnii de pui din Ucraina permite mutarea atenției asupra „ucrainenilor vicleni” și evitarea întrebărilor incomode și neplăcute privind competența profesională a conducătorului ANSA, Radu Musteață.
Versiunea nr. 2: Interesele producătorilor locali
Din cauza scandalului cu metronidazolul în întreprinderile moldovenești și a sacrificării celor 110 mii de păsări, nu doar conducerea ANSA risca imaginea și funcția, ci și marii producători locali de carne de pui.
Aceștia se confruntau cu riscul scăderii vânzărilor, chiar al boicotului din partea consumatorilor speriați, și cu pierderi financiare majore.
În acest context, scandalul apărut „la timp” legat de furajele ucrainene a mutat atenția consumatorilor de la problemele interne către produsele din Ucraina.
În același timp, dispariția cărnii de pui ucrainene de pe piață a eliberat o cotă semnificativă de vânzări — un avantaj important într-o piață competitivă și cu prețuri în creștere.
Versiunea nr. 3: Politica și „urma Moscovei”
În centrul acestei versiuni se află din nou conducerea ANSA.
Directorul instituției, Radu Musteață, a fost numit în funcție în octombrie 2021. Mandatul său a expirat în toamna anului 2025, însă nu a fost numit un succesor, iar acesta exercită în continuare interimatul.
Un astfel de statut îl face vulnerabil din punct de vedere politic — și potențial mai dependent de deciziile și semnalele venite din partea unor actori influenți. Având în vedere că în prezent conduce ANSA în calitate de interimar, și nu ca șef deplin al agenției, acest lucru ridică semne de întrebare privind fragilitatea poziției sale și disponibilitatea de a ține cont de „insistențele” celor de care depinde menținerea sa în funcție.
Nu poate fi exclusă ipoteza că astfel de influențe ar putea veni inclusiv din Rusia, având în vedere conexiunile politice ale unor persoane din anturajul său. https://www.unian.ua/special/moskovskiy-slid-v-istoriji-z-blokuvannyam-importu-ukrajinskoji-kuryatini-do-moldovi-13303167.html.
Printre acestea se numără Vladimir Bolea, fost ministru al agriculturii și actual ministru al infrastructurii, considerat un susținător al lui Musteață. https://realitatea.md/vladimir-bolea-ii-ia-apararea-sefului-de-la-ansa-agentia-nu-a-avut-niciodata-o-administrare-atat-de-eficienta/
În perioada în care deținea funcția de ministru al agriculturii și examina plângerile împotriva lui Radu Musteață, el se prezenta drept un arbitru imparțial la care puteau apela toți cei nemulțumiți. În realitate, însă, nu reacționa la aceste reclamații, acoperindu-l și protejându-l astfel pe Radu Musteață.
În același timp, în anii 1989–1991, Vladimir Bolea a studiat la școala militar-politică din Leningrad. De asemenea, el are legături
cu oficiali ruși, stabilite în cadrul întâlnirilor oficiale.
Este relevant și faptul că direcția privind „exportul în UE al cărnii de pasăre procesate și al ouălor de categoria A pentru consum” a fost anunțată de Vladimir Bolea împreună cu Radu Musteață încă în 2023, în cadrul unui briefing comun. Astfel, sub un pretext aparent legitim de acces pe piețele UE, ar fi fost inițiată o „schemă în mai mulți pași” cu scopul de a bloca produsele avicole din Ucraina sub pretextul protejării intereselor naționale. Despre concurență loială nici nu poate fi vorba…
Versiunea nr. 4. Rambursarea creditului pe seama consumatorilor moldoveni.
Compania moldovenească Axedum, deținută de Grigore Cojocaru, a obținut în urmă cu aproximativ șapte luni un credit de 9 milioane de euro de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare.
Perioada de rambursare a acestui credit ar coincide, potrivit acestei ipoteze, cu introducerea interdicției asupra cărnii de pui din Ucraina.
Eliminarea concurenței ar fi creat condiții favorabile pentru creșterea vânzărilor producătorilor locali. Cât anume au reușit să câștige suplimentar avicultorii de la Axedum (și alți producători moldoveni) datorită consumatorilor moldoveni, în condițiile favorabile create de absența livrărilor din Ucraina, vom afla, cel mai probabil, în viitorul apropiat.
ABONEAZĂ-TE LA CANALUL NOSTRU DE TELEGRAM SUBIECTUL ZILEI
