Mişcarea Alternativa Naţională (MAN) acuză guvernarea de o politică „iresponsabilă” în raport cu agricultura şi cere autorităţilor să renunţe la actualul mod de gestionare a domeniului. Formaţiunea solicită evitarea acumulării restanţelor faţă de fermieri, majorarea fondului de subvenţionare cel puţin la nivelul anului precedent, schimbarea mecanismului de acordare a subvenţiilor în baza unor analize profesioniste, protejarea pieţei interne şi susţinerea exportatorilor.
Potrivit MAN, doar prin aceste măsuri agricultura Republicii Moldova poate fi relansată, contribuind mai mult la formarea PIB, acoperind necesităţile pieţei interne şi generând noi locuri de muncă.
Reprezentanţii Mişcării Alternativa Naţională îşi exprimă indignarea faţă de ceea ce numesc o atitudine „batjocoritoare” a guvernării faţă de fermieri. Aceştia afirmă că, de la venirea PAS la guvernare, restanţele la plata obligaţiilor către agricultori au crescut constant, iar reducerea subvenţiilor pentru agricultură a dus situaţia într-un punct critic.
Conform datelor prezentate, la finele anului 2022 restanţele din Fondul Naţional de Dezvoltare a Agriculturii şi a Mediului Rural constituiau 1,29 miliarde de lei, în 2023 – 1,33 miliarde de lei, în 2024 – 2,13 miliarde de lei, iar la finele anului 2025 acestea au depăşit 3 miliarde de lei. Astfel, în anii de guvernare ai PAS, valoarea restanţelor ar fi crescut de aproape trei ori.
MAN mai atrage atenţia că, în noiembrie 2025, în Fond erau disponibile 100 de milioane de lei nevalorificate, fapt care, potrivit formaţiunii, demonstrează lipsa de voinţă a autorităţilor de a sprijini real fermierii. Totodată, reducerea subvenţiilor pentru agricultură cu 190 de milioane de lei în 2026 este calificată drept o nouă dovadă de iresponsabilitate.
În acelaşi timp, Mişcarea Alternativa Naţională susţine că, în perioada guvernării PAS, exporturile de produse agricole au scăzut, iar importurile au crescut. Dacă în 2022 exporturile agricole erau estimate la 1,94 miliarde de dolari, în prima jumătate a anului 2025 acestea ar fi ajuns la 1,51 miliarde de dolari. În paralel, deficitul comercial la produsele agricole ar fi ajuns în 2025 la 70 de milioane de dolari.
Formaţiunea mai afirmă că ponderea agriculturii în formarea Produsului Intern Brut a coborât la circa 7%, în pofida datelor oficiale care indică o creştere a sectorului în anul 2025.
