Numărul total al angajaților din Republica Moldova este de aproximativ 860.000, potrivit datelor oficiale. În ultimii 15 ani, acest număr a scăzut cu peste 100.000, iar tendința de reducere s-a accentuat în ultimii doi-trei ani. Potrivit președintelui Camerei de Comerț și Industrie a Republicii Moldova (CCI), Sergiu Harea, acest fenomen afectează grav competitivitatea economică și capacitatea țării de a atrage investiții, ceea ce va avea consecințe directe asupra bugetului public.
„Doar anul trecut, economia a pierdut aproximativ 35.000 de angajați. Cauzele sunt multiple: instabilitatea regională, reducerea activității companiilor, scăderea exporturilor și un PIB în continuare scăzut”, a declarat Sergiu Harea în cadrul emisiunii „Spațiul public” de la Radio Moldova.
Președintele CCI avertizează că această criză a forței de muncă va pune presiuni suplimentare asupra fondurilor publice – în special asupra bugetului pentru pensii și asigurări medicale. În plus, lipsa personalului calificat descurajează investitorii străini, care caută piețe cu resurse umane disponibile. „Uitați-vă la întreprinderile din zonele economice și parcurile industriale – mulți angajați sunt aduși de la 50, 60 sau chiar 70 de kilometri distanță pentru a acoperi necesarul de personal”, a explicat el.
O problemă majoră, spune Harea, este lipsa tinerilor cu competențe adaptate cerințelor pieței muncii. În acest sens, el susține că dezvoltarea învățământului dual ar putea fi o soluție viabilă pentru reducerea decalajului între pregătirea profesională și nevoile reale ale angajatorilor.
La rândul său, Ana Gherganova, șefa Direcției politici ocupaționale și de reglementare a migrației forței de muncă din cadrul Ministerului Muncii și Protecției Sociale, susține că scăderea numărului de angajați este determinată în mare parte de reducerea continuă a populației și de migrația externă. În sectoare precum agricultura sau industria textilă, deficitul de forță de muncă este chiar mai pronunțat. Situația este critică și în domeniile educației și sănătății. În același timp, aproximativ 100.000 de tineri nu studiază, nu muncesc și nu sunt interesați să se angajeze.
„La minister lucrăm pe două direcții: în primul rând, valorificarea potențialului uman existent – avem peste un milion de persoane inactive, inclusiv acești tineri. În al doilea rând, analizăm posibilitatea de a importa forță de muncă din străinătate, mai ales în domenii unde este nevoie de muncă necalificată. Totuși, acest proces trebuie gestionat cu grijă, pentru a evita apariția unui dumping social, inclusiv în ceea ce privește nivelul salariilor”, a precizat Gherganova.
Rata șomajului în Republica Moldova este de aproximativ 4%, cu un număr estimat de 35.000–40.000 de persoane șomere. Dintre acestea, 60% nu au nicio formare profesională.
Datele Biroului Național de Statistică arată că în anul 2023, ponderea femeilor în forța de muncă a fost de 51%, ușor mai mare decât cea a bărbaților (49%). De asemenea, persoanele economic active din mediul rural au reprezentat 50,3% din total, depășind ușor procentul celor din mediul urban (49,7%).
Totodată, populația activă de 15 ani și peste a fost de 889.100 persoane – în scădere cu 4,3% față de 2023, iar populația ocupată din aceeași categorie de vârstă a fost de 853.900 – în scădere cu 3,7% față de anul precedent.
ABONEAZĂ-TE LA CANALUL NOSTRU DE TELEGRAM SUBIECTUL ZILEI
