Autorităţile planifică modificarea Legii cu privire la Banca Națională a Moldovei (BNM) şi anume la capitolul guvernanță instituțională, astfel încât Parlamentul va pierde dreptul exclusiv de a demite şi aproba conducerea autorităţii bancare, iar şefa statului va primi drept de veto.
Respectiv să nu se mai repete situaţii precum demiterea guvernatorului Octavian Armaşu, decisă în decurs de o zi. Iniţiativa ce formal aparţine Ministerului Finanţelor, prevede excluderea din componența Consiliului de supraveghere a BNM a unui membru care este și membru al Comitetului Executiv (viceguvernator al Băncii Naționale) și majorarea, în mod corespunzător, de la 4 la 5 a numărului membrilor Consiliului de supraveghere care nu sînt salariați ai BNM.
Şefa statul va avea dreptul de veto
De asemenea se prevede completarea procedurii de numire a membrilor organelor de conducere a BNM, cu scopul „fortificării transparenței acesteia, prin consultarea Consiliului de supraveghere de către Președintele Parlamentului/Guvernatorul Băncii Naționale/ Comisia economie, buget şi finanţe (în dependență de funcția pentru care este înaintată candidatura), pentru a determina dacă candidatul propus îndeplinește condițiile prevăzute de Lege”.
Potrivit iniţiativei Consultarea Consiliului de supraveghere se va materializa prin emiterea unui Aviz, care urmează a fi prezentat Parlamentului și audiat în cadrul ședinței plenare, până la demararea procedurii de vot cu privire la numirea candidatului propus.
La fel se prevede completarea procedurii de revocare a membrilor organelor de conducere, prin consacrarea dreptului la audiere a membrului vizat în legătură cu faptele și circumstanțele relevante pentru Hotărârea Parlamentului prin care se propune revocarea.
„De asemenea, în vederea asigurării unei veritabile proceduri de dublu veto, se propune antrenarea în procedura de revocare a Președintelui Republicii Moldova”, susţine Ministerul Finanţelor.
Astfel articolul 23 din lege, urmează a fi completat cu alineatul (111): „Hotărîrea Parlamentului prin care se propune revocarea membrului Consiliului de supraveghere sau a membrului Comitetului executiv se trimite spre examinare Preşedintelui Republicii Moldova cel tîrziu în ziua de lucru următoare zilei adoptării acesteia. Preşedintele Republicii Moldova decide asupra propunerii de revocare a membrului Consiliului de supraveghere sau a membrului Comitetului executiv în termen de 30 de zile de la data înregistrării acesteia în Aparatul Preşedintelui”.
De notat că acest proiect ar urma să fie aprobat în actuala sesiune parlamentară.
Ce a recomandat FMI după demiterea lui Armaşu
De menționat că în decembrie 2023, Parlamentul a decis în decurs de o zi să îl demită pe fostul guvernator al BNM, Octavian Armaşu, invocând mai mult deficienţe în activitatea acestuia, fără însă a prezenta probe concludente. Aceasta a generat nemulţumire din partea instituţiilor financiare internaţionale.
După demiterea fostului guvernator al BNM în decembrie 2023, o echipă a FMI a efectuat în martie 2024, o evaluare a cadrului juridic de guvernanță și operaționale ale BNM și a oferit recomandări pentru a consolida în continuare autonomia, guvernanța, transparența și responsabilitatea.
„Discuțiile cu conducerea BNM și alte părți interesate au facilitat o evaluare amănunțită și recomandări în trei domenii principale: evaluarea autonomiei personale și instituționale, guvernanţei şi evaluarea transparenței și a răspunderii”, susţinea FMI.
Astfel, FMI a constatat că procedurile de numire și revocare a membrilor organelor decizionale ale BNM sunt lipsite de control și echilibru și ar trebui consolidate, iar mandatul de șapte ani al membrilor Consiliului de Supraveghere (CS) este mai lung decât cele mai bune practici.
La fel, se afirma că membrii Comitetului executiv (CE) şi CS de la BNM cu mandate expirate, care dețin funcția până la numirea înlocuitorilor, împiedică autonomia personală.
„Lipsesc termene eșalonate de numire a membrilor organelor decizionale ale BNM – importante pentru continuitate și transfer de cunoștințe; criteriile de demitere a membrilor CE și CS, deși în conformitate cu practicile UE sunt generale și lasă loc pentru interpretare și, eventual, abuz; dispozițiile privind concedierea nu dispun de garanții privind respectarea procesului echitabil; și există o lipsă de înțelegere între agențiile de stat relevante cu privire la responsabilitățile privind recuperarea activelor din frauda bancară din 2014-2015”, se menţiona în raportul FMI.
