Autoritățile Republicii Moldova refuză convorbirile cu Tiraspolul atâta vreme cât UE și SUA nu devin mediatori sau garanți, și nu observatori, ca acum, a declarat vicepremierul pentru reintegrare al Republicii Moldova, Oleg Serebrian. Chișinăul ar vrea să introducă România în formatul de negociere, dar deocamdată s-a hotărât să se limiteze la UE, din care această țară face parte, relatează Nezavisimaia Gazeta citată de rador.
După părerea vicepremierului pentru reintegrare al Republicii Moldova, Oleg Serebrian, în perspectivă „toți participanții la negocieri trebuie să devină egali în drepturi”. Reamintim că convorbirile pentru reglementarea conflictului transnistrean se desfășoară în format „5+2” (Republica Moldova, Transnistria – părți; Federația Rusă, Ucraina, OSCE – mediatori; UE și SUA – observatori). Rusia și Ucraina sunt, totodată, garanți în procesul posibilului acord între părți.
Acordarea statutului de garanți pentru Uniunea Europeană și SUA minimizează rolul Rusiei în procesul de negociere, în ciuda faptului că în 1992 Federaţia Rusă a oprit războiul de pe Nistru. Atunci președinții Rusiei și Republicii Moldova, în prezența reprezentanților OSCE și ai Transnistriei, au semnat un acord de pace, potrivit căruia în zona acțiunilor de luptă au intrat militari pentru menținerea păcii ai Federației Ruse. Conflictul militar a fost oprit. Astăzi Chișinăul încearcă să excludă Rusia din convorbiri, lipsind astfel Transnistria de sprijin. Dacă se va întâmpla acest lucru, republicii nerecunoscute i se vor impune condiții în care ea, după cum speră Chișinăul, va reveni la Moldova. Totodată regiunea nu va putea avea pretenția la niciun statut. Autonomia pe care Tiraspolul a refuzat-o la un moment dat nu-i va mai fi oferită Transnistriei.
Liderul Transnistriei, Vadim Krasnoselski, a declarat ieri că „Tiraspolul este gata pentru dialogul cu Chișinăul în orice format, de dragul păcii”.
Pe aceasta se și mizează în capitala moldovenească, remarcând faptul că nu este posibil să se aducă la masa convorbirilor Rusia și Ucraina. Acest lucru l-a subliniat Serebrian într-un interviu acordat postului de televiziune TV8.
Ultima dată întâlnirea în formatul „5+2” a avut loc la Bratislava în 2019, după care, după cum s-a exprimat Krasnoselski, „convorbirile au fost puse pe pauză.”
Ambasadorul cu însărcinări speciale al Ministerului de Externe al Federației Ruse, Vitali Triapițîn, care a vizitat recent Transnistria, a subliniat că acordul din 1992 servește ca piatră unghiulară în reglementarea transnistreană. „Ne pronunțăm pentru ca acest acord să rămână în vigoare și să funcționeze pe mai departe”, a spus diplomatul rus”. Întrebat de jurnaliști ce se va întâmpla cu Transnistria dacă Republica Moldova va deveni membră a UE, acesta a remarcat: „Acest lucru vor hotărî Republica Moldova și Uniunea Europeană. Mă gândesc că acesta este un proces ce nu ține de ziua de mâine”.
Cu toate acestea Chișinăul și-a propus să intre în UE deja anul viitor. Și speră să facă acest lucru împreună cu Transnistria. Ținând cont de faptul că republica nerecunoscută este prinsă între Ucraina și Republica Moldova și pe deasupra Kievul sfătuiește Chișinăul să soluționeze problema cu regiunea din est pe cale militară, este greu de presupus cum vor proceda autoritățile transnistrene. Este clar doar că nu vor lupta. Krasnoselski a menționat că principalul lucru este pacea pe pământul transnistrean.
Despre faptul că pacea pe Nistru este astăzi fragilă a declarat marți, într-un interviu pentru Tass, ministrul de externe al Federației Ruse, Serghei Lavrov. El a remarcat că „conducerea ucraineană manifestă disponibilitate de a interveni în situația din Transnistria cu folosirea forței”. Totodată el a subliniat: „Federaţia Rusă poartă responsabilitatea pentru securitatea în Transnistria, în deplină conformitate cu mandatul pe care-l au militarii, și ne vom conduce după acest mandat”.
