La scandal se adaugă faptul că proprietarii clădirii și operatorii azilului de bătrâni sunt instituții creștine non-profit care aparțin Diaconiei din Berlin, conform RMX.
Clădirea este situată pe strada Müller și a fost menită să găzduiască rezidenți în vârstă pentru cel puțin încă 10 ani. Inițial, „Wohnen & Pflege Schillerpark” din cartierul Berlin Wedding a cumpărat clădirea pentru a găzdui 141 de rezidenți și a semnat un contract de închiriere pe 25 de ani. Azilul de bătrâni a fost condus de Fundația Paul Gerhard începând cu 2006, cu opțiune de extindere.
Acest plan a fost reziliat și clădirea și-a schimbat întrebuințarea în a găzdui refugiați. Fundația care conduce azilul de bătrâni a informat 110 vârstnici că ar trebui să plece. Jumătate dintre vârstnici deja s-au mutat, iar cealaltă jumătate e programată să plece la sfârșitul anului 2023.
Potrivit Focus online, operatorii pot câștiga mult mai mulți bani adăpostind migranții decât îngrijind pacienții vârstnici în Germania.
Seniorii nu au vrut să plece
Organizația s-a oferit să-i mute pe rezidenți în alte locații, dar au fost puțini doritori, deoarece mulți dintre ei doreau să rămână aproape de familiile lor din zonă. Clădirea a fost echipată pentru rezidenți în vârstă, iar mulți dintre aceștia plănuiau să-și petreacă restul vieții acolo.
Potrivit Focus, vestea că aceștia sunt evacuați a fost primită cu „șoc și uimire” din partea locuitorilor. Revista scrie că atunci când vine vorba de casele de bătrâni, rezidenții aleg, de asemenea, în funcție de locație și proximitatea de familie. A fi forțați să plece dintr-un azil de bătrâni poate fi o experiență tristă pentru mulți oameni la o vârstă înaintată, iar îngrijitorii azilului de bătrâni subliniază adesea că securitatea, continuitatea și un mediu lipsit de stres sunt elemente esențiale în asigurarea îngrijirii adecvate a seniorilor.
Acesta nu este singurul caz în care organizațiile bisericești evacuează vârstnici pentru a face loc refugiaților. La începutul acestei luni, 40 de chiriași au fost evacuați din apartamentele lor din Lörrach pentru a face loc refugiaților. Ambele cazuri evidențiază presiunea enormă asupra orașelor și municipalităților pentru a găzdui milioane de nou-veniți în ultimii ani. În 2022, 244.132 de solicitanți de azil s-au înregistrat în Germania, în plus față de cei aproximativ un milion de refugiați de război ucraineni.
