Într-un editorial publicat de Politics.MD, politologul Ian Lisnevschi a remarcat că presiunea opoziției asupra puterii a coincis cu perioada când Procuratura Generală a ridicat probleme de interes major pentru societate. Expertul reiterează teoria potrivit căreia strategia opoziției vine în protejarea intereselor personale și nu politice. Totodată, Lisnevschi critică acțiunile opoziției, care pot reprezenta un pericol pentru sănătatea oamenilor.
În pofida faptului că situația pandemică rămâne tensionată, politicienii din Republica Moldova au început deja să iasă din hibernare și autoizolare. Teoretic ar fi un rezultat pozitiv pentru un stat cu o cultură politică echilibrată. Practica arată însă că politicienii nu au folosit perioada de carantină pentru a revedea strategia și a rezolva problemele organizaționale interne.
În timp ce politica din lume se adaptează situației și revoluționează cultural spre necesitățile cetățenilor, există țări unde acest lucru nu se observă, iar Republica Moldova se numără printre acestea.
După ce opoziția din Moldova a refuzat moratoriu pe teme politice, acțiune acceptată de forțele politice europene, startul politic post-pandemic îl face prin protest, cu notă mică la organizare, și care reprezintă un pericol pentru sănătatea protestatarilor. Reamintesc că luarea unor măsuri de protecție pentru prevenirea infectării cu COVID-19 a protestatarilor, dar și a trecătorilor, este cea mai importantă condiție a unui protest organizat. Acest lucru arată că unele forțe politice nu au găsit alte metode și tehnologii politice de presiune asupra puterii.
Presiunea asupra puterii a coincis cu perioada când puterea și Procuratura Generală a ridicat probleme de interes major pentru societate: furtul miliardului, concesionarea Aeroportului. Și asta consolidează teoria potrivit căreia opoziția protejează interesele personale și nu politice.
Tema principală a campaniei opoziționale este alegerile anticipate. Acest subiect permanent a fost folosită de opoziția moldovenească în condițiile simple. În condiții de surmenare politică a societății, de alegeri infinite pe fundal de criză economică și pandemică este riscantă pentru toată clasa politică și stabilitatea statului.
Provocarea alegerilor anticipate, prin traseism politic, va provoca nu doar procentul protestatar dar și procentul persoanelor dezamăgite în procesul politic din țară, procentul încrederii in instituțiile de stat și în partide politice. Procentul mic de încredere în instituțiile de stat, cum a arătat practica europeană, provoacă creșterea riscului de izbucnire a focarului covid-19, din cauza nerespectării recomandărilor. Iar procentul mic în forțele politice provoacă criza politică urmată de criză economică.
Este cert un singur lucru, din alegeri anticipate nicio forța politică nu va obține dividende politice, iar liderul opoziției Maia Sandu va rămâne fără tema principală pentru alegerile prezidențiale. În consecință, partidele politice ce vor provoca alegeri anticipate vor fi taxate dur de cei peste 70 la sută din societate ce categoric nu doresc alegeri anticipate.
Lipsa dividendelor politice pentru opoziție din alegeri anticipate la fel alimentează teoria că strategia opoziției reiese nu din interese politice, precum alegerile anticipate nu pot aduce un rezultat pozitiv pentru mai multe partide înafara de PAS și PSRM, dar pot opri activitatea statului la rezolvarea crizei economice, politice și pandemice și de a încurca activitatea Procuraturii Generale pe teme incomode pentru unii politicieni.
Astfel de activitate este numită Lobbying Politic. Sunt adeptul lobbying-ului politic legal după modelul Statelor Unite sau țărilor Europene, unde teoretic condiția principală este că lobbyismul nu trebuie să reprezinte risc pentru sănătatea societății și stabilității statului.
______________________________________________________________________________
Opiniile experților pot fi urmărite și pe canalul nostru de TELEGRAM – Expert Opinion
