Mai multe instituții din sistemul judiciar au semnalat riscuri de întârziere a investigațiilor penale în cazul adoptării unor modificări legislative care vizează independența procurorilor specializați. Printre prevederile contestate se numără introducerea unor consultări obligatorii înainte ca procurorul general să emită indicații și schimbarea modului în care sunt soluționate contestațiile împotriva deciziilor acestuia.Obiecțiile au fost prezentate în cadrul consultărilor publice organizate de Comisia parlamentară juridică, pentru numiri și imunități.
Adjunctul procurorului general, Sergiu Russu, a atras atenția că proiectul nu precizează în cât timp conducătorii procuraturilor specializate trebuie să transmită opiniile solicitate de procurorul general. De asemenea, documentul nu stabilește ce se întâmplă dacă aceste opinii nu sunt prezentate.
Potrivit lui Russu, peste 90% dintre intervențiile procurorului general în dosarele gestionate de procuraturile specializate au loc la solicitarea conducătorilor acestora.
Șeful Procuraturii Anticorupție, Marcel Dumbravan, consideră că obligativitatea consultării prealabile ar putea adăuga etape birocratice și ar încetini desfășurarea anchetelor. Acesta a propus ca deciziile procurorului general să fie supuse controlului judecătorului de instrucție.
La rândul său, șeful PCCOCS, Victor Furtună, a avertizat că noile proceduri ar putea complica transferul dosarelor între procuraturi. El a solicitat mai mult timp pentru examinarea proiectului legislativ.
Critici au fost formulate și față de propunerea ca plângerile împotriva deciziilor procurorului general să fie examinate de un complet format din trei judecători ai curții de apel, în termen de trei zile lucrătoare, în locul judecătorului de instrucție.
Consiliul Superior al Magistraturii și-a exprimat rezervele privind atribuirea acestor competențe curților de apel. Membra CSM, Maria Frunze, a avertizat că examinarea contestațiilor într-un termen atât de scurt ar putea afecta ședințele deja programate și ar provoca amânări în alte cauze. În acest context, Consiliul recomandă menținerea mecanismului actual de control judiciar.
Proiectul prevede și modificarea rolului ministrului Justiției în activitatea Consiliului Superior al Procurorilor. Potrivit inițiativei, ministrul nu ar mai participa la examinarea cauzelor disciplinare și la adoptarea deciziilor privind selecția și cariera procurorilor, însă ar rămâne implicat în procedurile de evaluare externă.
Membrii CSP, Eduard Panea și Elena Roșior, precum și consiliera juridică a Centrului de Resurse Juridice din Moldova, Oxana Brighidin, au susținut că ministrul ar trebui exclus și din procedurile de evaluare externă, pentru a consolida independența instituției.
La finalul consultărilor, participanții au fost invitați să transmită propunerile în scris până vineri, fiind posibilă acceptarea unor observații și până luni.
Conform proiectului, cea mai mare parte a modificărilor ar urma să intre în vigoare la 30 aprilie 2027.
Abonează-te la canalul nostru de Telegram Subiectul Zilei!
