Ucraina încearcă să găsească noi rute pentru exportul cerealelor, după ce atacurile rusești asupra porturilor și transportului maritim din Marea Neagră au afectat grav livrările agricole. În acest context, Republica Moldova ar putea deveni o rută alternativă pentru transportul mărfurilor ucrainene spre piețele europene, prin intermediul rețelei feroviare.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a solicitat Poloniei, României, Slovaciei și Ungariei să faciliteze tranzitul cerealelor către Europa Occidentală. Informația a fost făcută publică sâmbătă, 17 octombrie, de premierul Ungariei, Péter Magyar, după o întrevedere cu liderul de la Kiev, desfășurată la Bruxelles.
Potrivit Reuters, șeful guvernului ungar s-a declarat dispus să permită transportul cerealelor ucrainene pe teritoriul țării sale, cu condiția ca acestea să nu fie vândute pe piața internă.
Zelenski ar fi propus inclusiv transportarea porumbului în vagoane feroviare sigilate, către statele din Europa Occidentală. Modelul ar urma să fie similar celui utilizat în primele luni după declanșarea invaziei ruse din 2022. Magyar a precizat că nu vede impedimente pentru tranzit atât timp cât mărfurile doar traversează Ungaria.
Necesitatea identificării unor rute alternative este determinată de importanța exporturilor agricole pentru economia ucraineană. În mod obișnuit, aproximativ 90% din exporturile de grâu, porumb și semințe de floarea-soarelui ale țării sunt transportate pe mare. Intensificarea atacurilor asupra infrastructurii portuare a redus însă capacitatea de livrare către piețele externe.
Republica Moldova ar putea contribui la reorganizarea transporturilor. În luna august, Reuters relata că autoritățile de la Kiev și Chișinău discutau despre tranzitul cerealelor ucrainene pe calea ferată prin Republica Moldova, cu destinația portului Constanța din România.
În cadrul negocierilor, partea ucraineană ar fi solicitat o reducere de 50% a tarifului feroviar pentru transportul cerealelor. Reprezentanții Căii Ferate din Moldova au cerut, în schimb, garanții privind cantitățile de marfă care ar urma să tranziteze țara, pentru a asigura rentabilitatea rutei.
Fostul director al Căii Ferate din Moldova, Oleg Tofilat, estima că acest coridor ar putea transporta anual aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale. Calculele părții ucrainene indicau că ruta ar putea prelua până la 10% din exporturile agricole ale țării.
Pentru Republica Moldova, tranzitul ar putea aduce venituri suplimentare și ar putea contribui la susținerea infrastructurii feroviare, care are nevoie de investiții și se confruntă cu dificultăți financiare.
Premierul Vasile Tofan declara anterior, potrivit Reuters, că țara nu ar trebui să piardă oportunitatea de a obține milioane de euro din transportarea cerealelor ucrainene. Acesta a respins și îngrijorările unor organizații agricole referitoare la posibilele efecte negative asupra producătorilor locali.
Totuși, extinderea transporturilor ar depinde de capacitatea infrastructurii feroviare, de tarifele aplicate și de eventualele consecințe asupra pieței interne. Tranzitul cerealelor către alte destinații nu presupune automat comercializarea acestora în Republica Moldova, însă schimbările de pe piețele regionale ar putea influența indirect prețurile și concurența.
Contextul este influențat și de perspectivele recoltei europene. Potrivit estimărilor Comisiei Europene publicate la sfârșitul lunii august, producția de porumb a Uniunii Europene ar urma să fie de aproximativ 50,1 milioane de tone în 2026, unul dintre cele mai scăzute niveluri din ultimele două decenii.
Estimarea este cu circa 20% sub media ultimilor trei ani, pe fondul secetei și al temperaturilor extreme care au afectat culturile, în special în Franța și Ungaria.
Reducerea producției europene ar putea crea oportunități suplimentare pentru exportatorii ucraineni și producătorii moldoveni, în cazul în care cererea de cereale va crește. Cu toate acestea, costurile logistice și riscurile de securitate din regiunea Mării Negre rămân factori importanți pentru competitivitatea exporturilor.
