Republica Moldova marchează luni, 31 august, Ziua Limbii Române, sărbătoare instituită în perioada Renașterii Naționale. În 1989, în urma mobilizării zecilor de mii de oameni la prima Mare Adunare Națională, limba română a fost proclamată limbă de stat a RSS Moldovenești, iar autoritățile au decis revenirea la grafia latină.
Denumită oficial „Limba noastră cea română”, sărbătoarea își are originile în mișcarea de renaștere națională de la sfârșitul anilor ’80. Scriitorii generației anilor ’60–’70, printre care Dumitru Matcovschi, Leonida Lari, Grigore Vieru, Nicolae Dabija și Ion Hadârcă, s-au aflat în prima linie a Mișcării de Eliberare Națională și au avut un rol important în afirmarea identității naționale.
La prima Mare Adunare Națională, organizată la Chișinău, au participat aproximativ 120.000 de oameni veniți din întreaga republică. Scriitorul Aurelian Silvestru, unul dintre cei 66 de semnatari ai scrisorii adresate conducerii republicii în septembrie 1988 pentru revenirea la limba română și grafia latină, își amintește că mulțimea a exercitat presiuni asupra Parlamentului pentru adoptarea legii.
Deciziile adoptate la 31 august 1989 au reprezentat o victorie a Mișcării de Renaștere Națională și un moment important în parcursul care avea să ducă la proclamarea Independenței Republicii Moldova.
Drumul limbii române în legislația Republicii Moldova
Limba română este menționată ca limbă de stat în Declarația de Independență a Republicii Moldova, adoptată la 27 august 1991.
Ulterior, Constituția adoptată la 29 iulie 1994 a introdus sintagma „limba moldovenească” în articolul 13, fapt care a generat dezbateri și dispute în societate.
În 1996, președintele de atunci, Mircea Snegur, a propus modificarea articolului 13 din Constituție și înlocuirea sintagmei „limba moldovenească” cu „limba română”. Inițiativa nu a fost însă susținută de Parlament.
Un moment decisiv a avut loc în 2013, când Curtea Constituțională a stabilit că Declarația de Independență reprezintă fundamentul juridic și politic al Constituției, iar prevederile acesteia nu pot contraveni Declarației. Astfel, limba română a fost recunoscută din nou ca limbă oficială în Republica Moldova.
La 16 martie 2023, Parlamentul a adoptat modificări legislative prin care sintagmele „limba moldovenească”, „limba oficială”, „limba de stat” și „limba maternă” au fost eliminate din legislație, fiind înlocuite cu denumirea „limba română”.
Marea Dictare Națională și alte evenimente dedicate limbii române
La Chișinău, Ziua Limbii Române va fi marcată prin mai multe evenimente culturale și educaționale.
Începând cu ora 09:00, în Piața Marii Adunări Naționale, va avea loc Marea Dictare Națională, ajunsă la cea de-a patra ediție. Organizatorii estimează participarea a aproximativ 3.500 de persoane – circa 2.500 în centrul capitalei și alte aproximativ 1.000 în raioanele și municipiile țării, unde vor fi organizate evenimente similare.
La ora 11:00, la Academia de Științe a Moldovei, va avea loc o ședință festivă consacrată Zilei Limbii Române, organizată sub auspiciile Consiliului Academic Român.
Programul se va încheia seara, de la ora 19:00, pe strada pietonală Eugen Doga, cu spectacolul literar-muzical „Limba română – sufletul neamului”.
În Republica Moldova, Ziua Limbii Române este sărbătorită la 31 august începând cu anul 1990. În România, data de 31 august a fost instituită oficial ca Zi a Limbii Române în 2013.
În 2026, și Ucraina marchează pentru prima dată oficial Ziua Limbii Române. Decizia a fost adoptată prin Decretul nr. 235/2026, semnat de președintele Vladimir Zelenski la 12 martie.
