Bilanțul dublului cutremur care a lovit Venezuela în luna iunie a ajuns la 6.438 de morți. Noua cifră a fost anunțată luni de președintele Parlamentului, Jorge Rodriguez, în timp ce echipele de salvare și rudele victimelor continuă să caute cadavre printre ruine, la aproape două luni de la producerea seismelor.
Cutremurele, cu magnitudini de 7,2 și 7,5, au lovit la 24 iunie litoralul Venezuelei, afectând în special statul La Guaira, situat la nord de Caracas. Cel puțin 190 de clădiri s-au prăbușit în urma seismelor.
Autoritățile nu au prezentat până acum date oficiale privind numărul persoanelor dispărute. Oamenii ale căror trupuri nu au fost găsite sunt considerați în continuare dispăruți.
Din cele aproape 60.000 de locuințe afectate de cutremure, peste 24.000 au devenit nelocuibile. Mii de persoane sunt cazate în tabere temporare, în condiții dificile. Situația s-a agravat în urma ploilor torențiale din noaptea de sâmbătă spre duminică, care au distrus mai multe corturi în care erau adăpostiți sinistrații din Caracas.
Guvernul interimar condus de Delcy Rodriguez a promis construirea unor locuințe pentru persoanele afectate. Până în prezent au fost puse la dispoziție 335 de locuințe, din cele 4.000 promise până la sfârșitul anului.
De ce au fost cutremurele atât de devastatoare
Nordul Venezuelei este una dintre regiunile cu activitate seismică intensă din zona Caraibelor. Aici se întâlnesc placa tectonică a Caraibelor și placa Americii de Sud, care se deplasează constant una față de cealaltă.
Presiunea tectonică se acumulează într-un sistem complex de falii, printre cele mai importante fiind sistemul Boconó-San Sebastián-El Pilar, care se întinde pe aproximativ 1.300 de kilometri. Cele două plăci se deplasează cu aproximativ un centimetru pe an, iar această mișcare poate duce în timp la acumularea unei cantități mari de energie în scoarța terestră.
În momentul în care presiunea depășește rezistența rocilor, acestea se rup brusc de-a lungul unei falii, eliberând energia sub forma unui cutremur. În cazul seismelor din iunie, ruptura s-a produs de-a lungul faliei San Sebastián.
Ruptura a avut loc la o adâncime relativ mică, estimată la 10-20 de kilometri, ceea ce a contribuit la intensitatea efectelor produse la suprafață. Mișcarea a fost predominant orizontală, cele două segmente ale faliei deplasându-se unul față de celălalt.
Riscul seismic rămâne ridicat
Specialiștii avertizează că pericolul nu a trecut. Modelele de evaluare seismologică indică o probabilitate semnificativă ca în regiune să se producă replici care ar putea depăși magnitudinea 6.
Există, de asemenea, riscul producerii unor alunecări de teren și al lichefierii solului, fenomen în urma căruia terenul își pierde temporar rezistența. Acest lucru poate provoca înclinarea sau chiar prăbușirea unor construcții deja afectate.
Abonează-te la canalul nostru de Telegram Subiectul Zilei!
