Vestul Europei a fost cuprins în acest weekend de proteste, de la manifestații legate de războiul din Israel, până la climă și amnistia unor lideri separatiști.
Cele mai mari proteste au avut loc la Franța (împotriva antisemitismului), Marea Britanie (pro-Palestina), Spania (împotriva planului premierului Sanchez de acorda amnistie separatiștilor catalani) și Olanda (împotriva schimbărilor climatice).
Franța
Peste 180.000 de persoane au manifestat duminică în Franţa, dintre care 105.000 la Paris, ”pentru Republică, împotriva antisemitismului”, după creşterea numărului de acte ostile evreilor de la masacrele comise de Hamas în Israel la 7 octombrie şi riposta militară în Gaza. A fost desfăşurată o mare forţă de poliţie, cu peste 3.000 de poliţişti şi jandarmi, transmite France Presse, citată de Agerpres.
Preşedintele Emmanuel Macron a deplâns „reapariţia insuportabilă a unui antisemitism necontrolat” şi a apreciat că o „Franţă în care concetăţenii noştri evrei se tem nu este Franţa”, potrivit unei scrisori publicate sâmbătă seara în cotidianul francez Le Parisien, cu o zi înainte de un marş împotriva antisemitismului, relatează AFP.
„O Franţă în care concetăţenii noştri evrei se tem nu este Franţa. O Franţă în care francezii se tem din cauza religiei lor sau a originii lor nu este Franţa”, a scris şeful statului francez în Le Parisien, în ajunul unui „mare marş civic” care, potrivit lui, trebuie să arate o Franţă „unită în spatele valorilor sale, universalismul său.”
Numărul de incidente antisemite a crescut brusc în numeroase ţări după izbucnirea războiului dintre gruparea islamistă Hamas şi Israel. Un rabin care purta haine tradiţionale a fost atacat joi de un adolescent la o staţie de metrou din centrul Parisului, potrivit poliţiei franceze, citată de dpa.
Numărul actelor ostile împotriva evreilor a explodat în Franţa de la atacul Hamas în Israel, la 7 octombrie, şi de la riposta militară israeliană. Peste 1.200 au fost înregistrate într-o lună, notează AFP.
„Franţa trebuie să rămână unită în spatele valorilor sale, a universalismului său, unită pentru ea însăşi, pentru a-şi îndeplini proiectul şi a lucra pentru pacea şi securitatea tuturor în Orientul Mijlociu”, a insistat preşedintele francez.
„Atacul terorist din 7 octombrie a antrenat un răspuns armat din partea Israelului. Israelul, am spus-o din prima zi, are dreptul să se apere. Nu există ‘da, dar’: excluderea Hamas este o necesitate”, a explicat el.
„Această apărare trebuie să fie însoţită de reluarea unui dialog politic şi să vegheze la protejarea civililor şi ostaticilor din Gaza, care nu pot plăti cu viaţa pentru nebunia sângeroasă a teroriştilor”, a adăugat el, reluând pledoaria pentru „un armistiţiu umanitar imediat care să conducă la o încetare a focului”.
Marea Britanie
Marşul pro-palestinian de pe străzile Londrei a început sâmbătă cu câteva zeci de mii de persoane după orele prânzului și numărul participanților a crescut la peste 300.000, potrivit estimărilor făcute de poliția metropolitană. Marșul s-a desfășurat sub o puternică supraveghere din partea poliţiei în weekendul comemorării armistiţiului Primului Război Mondial, informează agențiile de știri.
La puţin peste o lună de la atacul mortal al mişcării islamiste palestiniene Hamas asupra Israelului, care, ca represalii, a bombardat masiv Fâşia Gaza, manifestanţii, deja prezenţi în număr mare în capitală în weekendurile precedente, au cerut o încetare a focului.
Organizarea acestui marş, împotriva avizului guvernului, s-a transformat într-o criză politică. Ministrul de interne Suella Braverman a pus la îndoială neutralitatea poliţiei, care a refuzat să interzică demonstraţia. Luni dimineața, guvernul condus de Rishi Sunak a demis-o din funcție pe Braverman, iar potrivit surselor citate de presa britanică, un nume vehiculat pentru înlocuirea sa este cel al fostului prim-ministru David Cameron.
Poliția a declarat că au fost efectuate 105 arestări – „marea majoritate” dintre ele în rândul contramanifestanților, transmite BBC. Surse de la Scotland Yard spun că mulți dintre contra-protestatarii arestați au legătură cu huliganismul din fotbal, iar unii dintre ei au fost condamnați anterior pentru violență în fotbal.
Spania
Sute de mii de persoane au protestat duminică în întreaga Spanie, la apelul dreptei, împotriva planurilor premierului interimar Pedro Sanchez (socialist) de a acorda amnistie separatiştilor catalani în schimbul sprijinului pentru un nou mandat, transmit Reuters şi AFP, citate de Agerpres.
Guvernul a încheiat joi un acord cu partidul separatist catalan Junts per Catalunya (Împreună pentru Catalonia), ce include adoptarea unei legi controversate care acordă amnistie celor condamnaţi pentru tentativa Cataloniei de a se separa de Spania în 2017, una dintre cele mai grave crize politice din Spania contemporană.
Acordul a provocat o undă de şoc în întreaga ţară, adversarii conservatori ai lui Sanchez acuzându-l pe acesta că pune în pericol statul de drept pentru propriul câştig politic.
”Nu vom tăcea până când nu vor avea loc noi alegeri”, a declarat liderul Partidului Popular (PP, principala formaţiune de opoziţie, de dreapta), Alberto Nunez Feijoo, în faţa unei mulţimi entuziaste adunate în piaţa Puerta del Sol din Madrid.
Autorităţile au declarat că 80.000 de persoane au ieşit la Madrid, în timp ce PP, care a chemat la proteste în oraşe din întreaga Spanie, a estimat că numărul total este mai apropiat de un milion.
Mulţi au purtat steaguri spaniole şi ale UE, precum şi bannere cu sloganuri precum „respectaţi Constituţia”.
La Barcelona, au manifestat 6.000 de persoane, potrivit poliţiei locale, în timp ce numărul manifestanţilor a ajuns la 30.000 în Granada şi la 50.000 în Sevilia, potrivit autorităţilor. Proteste au avut loc şi în alte oraşe precum Malaga, Palma şi Valencia.
După alegerile neconcludente din 23 iulie, socialiştii au petrecut săptămâni întregi negociind cu partide mai mici, inclusiv cu platforma de extremă-stânga Sumar şi cu partidele naţionaliste catalan, galician şi basc.
Sprijinul confirmat de Junts, precum şi de Partidul Naţionalist Basc, săptămâna trecută, i-ar oferi socialistului Pedro Sanchez, aflat pe locul al doilea în sondaje, o majoritate absolută în camera inferioară, formată din 350 de membri, într-un vot care va avea loc în zilele următoare, graţie sprijinului deputaţilor din partidul separatistului catalan Carles Puigdemont, principala figură a tentativei de secesiune din 2017, care a fugit în Belgia pentru a scăpa de urmărirea penală.
În schimbul sprijinului său, partidul lui Puigdemont a obţinut o lege de amnistie pentru activiştii pro-independenţă care se confruntă cu urmărirea penală, în principal pentru evenimentele din 2017, precum şi deschiderea de negocieri privind, printre altele, chestiunea „recunoaşterii Cataloniei ca naţiune”.
Dreapta spaniolă, o parte a sistemului judiciar, dar şi unii lideri moderaţi ai Partidului Socialist al lui Sanchez, consideră că această măsură de amnistie contravine principiilor egalităţii şi unităţii teritoriale şi separării puterilor.
Partidul de extremă dreapta Vox s-a alăturat duminică mitingurilor PP înainte de a participa la demonstraţii în faţa sediului Partidului Socialist Spaniol (PSOE) din întreaga ţară.
Olanda
Zeci de mii de protestatari au mărşăluit duminică în Amsterdam cerând acţiuni imediate împotriva schimbărilor climatice, cu zece zile înainte de organizarea alegerilor generale anticipate, relatează Reuters şi AFP.
Poliţia locală a comunicat că aproximativ 70.000 de persoane au participat la manifestaţie, inclusiv activista pentru climă Greta Thunberg şi fostul responsabil pentru Pactul verde european Frans Timmermans, care conduce o coaliţie între Laburişti şi Verzi în alegerile din 22 noiembrie.
Protestatarii s-au adunat în piaţa centrală din Amsterdam înainte de a mărşălui prin oraş. Evenimentul a fost organizat de o coaliţie care include Extinction Rebellion, Fridays for Future, Oxfam şi Greenpeace. Potrivit acestora, participarea a fost cea mai mare înregistrată vreodată în Olanda la un protest pentru climă.
Unii protestatari au purtat echipament de scufundări ca o referire la creşterea nivelului mării şi pancarte pe care scria, printre altele ”Don’t like our Climate March? Try living on Mars” (Nu vă place marşul nostru climatic? Încercaţi să trăiţi pe Marte).
Olandezii sunt chemaţi la urne pe 22 noiembrie, după o campanie electorală care a fost dominată până acum de discuţii privind migraţia şi creşterea costului vieţii. Problemele climatice, în general, se situează mai jos pe listele de priorităţi ale majorităţii oamenilor, după locuinţe, asistenţă medicală, imigraţie şi sărăcie, au arătat sondaje de opinie recente.
Coaliţia lui Timmermans a făcut din combaterea schimbărilor climatice una dintre principalele sale teme de campanie şi se află în prezent pe locul al treilea, în spatele a două partide conservatoare care pun mai mult accent pe necesitatea de a limita migraţia.
Discursul lui Thunberg din Piaţa Muzeului din Amsterdam a fost întrerupt pentru scurt timp de un protestatar care i-a luat microfonul, acuzând-o că a transformat marşul într-un eveniment politic.
