Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat că autoritățile de la Chișinău examinează măsuri mai stricte pentru combaterea dezinformării pe rețelele de socializare, în contextul riscurilor identificate în cadrul alegerilor prezidențiale din România.
În cadrul unei conferințe de presă, șefa statului a spus că după o lume întreagă a văzut ce impact a avut rețeaua TikTok la prezidențialele din România, autoritățile R. Moldova așteaptă recomandările Uniunii Europene pentru a acționa și a preveni ca situația din România să se repete în țara noastră.
„Trebuie să discutăm ce facem cu dezinformarea pe rețelele de socializare. Am discutat la Bruxelles cu echipa responsabilă de acest domeniu și vom încerca să ne aliniem mai mult la prevederile UE de combatere a dezinformării pe rețele. Vom vedea ce va arăta analiza, pornind de la situația creată în cadrul alegerilor prezidențiale din România cu folosirea rețelei TikTok și o să vedem care vor fi concluziile Uniunii Europene și în ce măsură putem să le adoptăm și noi”, a declarat Maia Sandu.
Combaterea dezinformării pe rețelele sociale a devenit o preocupare majoră pentru statele din Europa, în special în perioadele electorale. Platformele precum TikTok sunt adesea utilizate pentru răspândirea de știri false, manipularea opiniei publice și influențarea proceselor democratice.
Cel mai recent exemplu este alegerile prezidențiale din R. Moldova, unde rețeaua TikTok a fost subiectul unor controverse privind utilizarea sa pentru diseminarea masivă de mesaje înșelătoare sau propagandistice. Acest fenomen a ridicat semne de alarmă în întreaga regiune, inclusiv în Republica Moldova, unde Guvernul este preocupat de influențele externe asupra integrității proceselor democratice.
Tot mai mulți experți au spus anterior că, R. Moldova este deosebit de vulnerabilă la campaniile de dezinformare din cauza poziției sale geopolitice sensibile și a influenței exercitate de actori externi, în special Federația Rusă. De-a lungul timpului, Moldova a fost ținta unor campanii menite să destabilizeze instituțiile democratice și să submineze încrederea cetățenilor în vectorul pro-european al țării.
În acest context, autoritățile de la Chișinău încearcă să adopte măsuri similare celor implementate de Uniunea Europeană pentru combaterea știrilor false și a influențelor din mediul online.