Analistul politic Dionis Cenușa vine cu o analiză a discursului din Parlament a președintelui Parlamentului Igor Grosu enunțat ieri este mai coerent și bine construit decât ceea ce prezentat Președintele Sandu luni.
Discursul lui Grosu merită atenție și câteva comentarii analitice.
Aspectele bune:
- Discursul lui Grosu setează obiectivul de a restabili încrederea în instituții, inclusiv prin decizii “dureroase” legate de reforme.
- Acesta cheamă ca opoziția să fie incisivă și critică (deși nu a extins aceeași invitație către mass-media și societatea civilă, unde încă sunt insule de simpatizanți pro-PAS/Sandu). Totodată, Grosu a lansat câteva săgeți în direcția opoziției, avertizând-o că nu va fi loc pentru promovarea intereselor oligarhilor.
- Liderul majorității parlamentare Igor Grosu a promis că vor fi respectate procedurile legislative și va fi asigurată transparența (nu s-a menționat explicit principiul de participare și implicarea societății civile în procesul legislativ).
- Discursul vorbește despre obiectivele guvernării PAS care include: majorarea pensiilor, realuarea finanțării externe, evaluarea instituțiilor, reforma justiției, revizuirea politicii fiscale, accelerarea integrării europene, implementarea politicilor denigrafice și dezvoltarea rurală. Toate obiectivele sunt relevante și urgente.
Aspectele nereușite:
- Grosu a menționat despre “așteptările” față de Guvernarea PAS, când în realitate este vorba despre “angajamentele” PAS, bazate pe oferta electorală datorită căreia a obținut victoria (alături de alți factori). Așadar, PAS trebuie să își asume “angajamente”, nu “așteptări”, iar implementarea acestor angajamente trebuie monitorizată cu atenție de către societatea civilă și mass-media, exhaustiv și critic.
- Autorii discursului lui Grosu au ales o formulare nu tocmai potrivită a spațiului temporal în care este prevăzută implementarea reformelor. In loc de “așteptări pe termen scurt, mediu și lung”, inspirate din lexiconul strategiilor se dezvoltare, discursul ar fi trebuit să facă referință la cei 4 ani de mandat, pe care îi are la dispoziție. Așadar, trebuiau să fie indicate reformele cheie prevăzute pentru 1-2 ani de guvernare, anii 3-4 și respectiv obiectevele permanente de guvernare (1-4 ani de mandat). În acest fel, cei din societatea civilă, dar și partenerii externi, ar fi avut mai multă claritate vizavi de intențiile guvernării pe durata mandatului de 4 ani.
- In continuarea punctului de mai sus se poate de adăugat că, o articulare mai corectă a spațiului temporal pentru direcțiile de reformă ar fi permis evitarea unor formulări nereușite, precum indicarea faptul că accelerarea integrării europene este “o așteptare pe termen lung”. În realitate, integrarea europeană este un obiectiv permanent, care este prevăzut de Acordul de Asociere cu UE.
- Țara se afla în fața riscului de un nou val de infecții, iar acest obiectiv urgent nu s-a regăsit deloc in lista obiectivelor guvernării PAS, nici pe termen scurt sau mediu. Combaterea pandemiei este la fel de urgentă, poate chiar mai urgentă decât a corupției (obiectiv strategic pentru țară), deoarece nici măcar 20% din populație nu este vaccinată, iar variantele mai contagioase ale virusului deja se răspândesc în țară. Reformele urgente pot și trebuie să fie combinate cu combaterea virusului.
Era extrem de important ca nu nu doar Parlamentul, dar și Guvernul să fie numit în decursul acestei săptămâni. Dar guvernarea alege să facă pași mai lenți decât a promis în timpul campaniei electorale sau chiar în discursurile Președitelui Sandu și a speaker-ului Grosu.
Urmează să vedem cum va arată guvernul condus de Natalia Gavrilita și ce exact va include programul de guvernare. Voi reveni la subiect săptămâna viitoare, când sper că, în sfârșit, va fi numit și votat noul guvern.
