Jason Jay Smart este un politolog american, expert în politica externă și în relațiile cu Rusia și Statele Unite. Smart a lucrat cu partide politice și lideri naționali din Ucraina, Rusia, Moldova, Kirghizstan, Kazahstan, Georgia, Cambodgia și în toată America de Sud. Anterior, a lucrat în campanii politice americane, inclusiv în timpul alegerilor prezidențiale din 2008 și 2016 și pentru sprijinul finanțat de guvernul SUA pentru opozițiile democratice. Ținând legătura cu diverse persoane politice și oficiali ai celor mai înalte eșaloane ale puterii, Jason Smart și-a dezvoltat și îmbunătățit activitatea de tehnologie politică în domeniul analizei, expertizei și consultanței. Într-un interviu EXCLUSIV pentru Politics.MD Jason Jay Smart a analizat situația politică din Republica Moldova.
1. Cum apreciați situația politică din Moldova?
La ora actuală, situația din Moldova este destul de complicată. Lipsa de încredere în instituțiile de stat (justiție, poliție, Parlament) complică formarea percepției de „statalitate”, care ar face oamenii să simtă dedicația și implicarea lor în dezvoltarea țării. Însă acesta nu-i sfârșitul lumii. Istoria ne demonstrează că state aflate în astfel de situații pot obține succes, iar calea spre acest succes sunt reformele ce ar îmbunătăți viața și care i-ar face pe oameni să-și asume responsabilitatea pentru schimbările în bine din țară. Pentru realizarea acestui obiectiv este important ca tot mai mulți oameni să se implice activ în procesele politice și să muncească pentru ca Moldova să devină o țară așa cum și-ar dori-o pentru copiii lor.
2. Mulți cred că, în Moldova, un rol foarte mare îl joacă geopolitica, despre care se spune că este cel mai important factor ce influențează politica internă a țării. În opinia Dvs., geopolitica influențează semnificativ politica internă a Moldovei sau acesta este un mit?
Într-adevăr, Moldova este prinsă între „lumea rusă” și „lumea europeană”, fapt care influențează politica țării. De aici și împărțirea partidelor din Moldova în cele „pro-ruse” și cele „pro-europene”. Cred că această situație va trece, deoarece votanții moldoveni, dacă am aborda obiectiv aspectul respectiv, se interesează mai puțin de geopolitică și mult mai mult de faptul cine va munci mai mult pentru a le face viața mai bună.
Odată cu trecerea timpului, alegătorii devin mai puțin categorici în ceea ce privește delimitarea sau alegerea între caracterul „pro-european” sau „pro-rus”. Cert este că, deși sondajele arată că alegătorii doresc fie „integrare europeană”, fie „relații mai strânse cu Rusia”, pentru majoritate acest lucru nu va fi un factor decisiv și o problemă de primă importanță.
Cât privește influența geopoliticului asupra Moldovei, nu în Moldova, cred că rolul acestui fenomen este mai mic decât își închipuie unii. Pentru unii poate fi surprinzător, dar SUA și UE nu cheltuiesc fonduri pentru a susține un politician împotriva altuia. Da, ei pot susține la nivel verbal sau chiar public pe cineva, dar nu influențează direct: nu îi îndeamnă pe alegători să susțină idealismul pro-occidental.
Din punct de vedere istoric, periodic, Rusia susține financiar politicieni din unele țări, dar asta nu se întâmplă întotdeauna. Cred că Rusia, per ansamblu, va fi mulțumită de politicianul care va face ceea de ce are ea nevoie (de exemplu, stoparea extinderii NATO, înghețarea situației din regiunea transnistreană etc.) și va fi mai puțin interesată de subiectele senzaționale pentru presa moldovenească (cum ar fi rolul limbii ruse în structurile de guvernare etc.). În interesul Moscovei poate fi victoria candidatului (politicianului), care a declarat public că se pronunță „pentru aderarea la UE”, nefiind descalificat de Kremlin, dacă Rusia știe cu siguranță că respectivul nu va nu va întreprinde acțiuni reale pentru apropierea de Europa.
Cu toate acestea, în ansamblu, sunt înclinat să cred că, mai curând, rolul geopoliticii în Moldova este un mit decât un adevăr. Este, dacă vreți, un soi de fatalism – să-i acuzi pe „zei” că ceva nu merge bine sau spunând că „n-ai ce face, asta-i situația”. Convingerea mea este că puterea de a schimba Moldova se află chiar în mâinile moldovenilor. Este clar că acest lucru nu e chiar atât de ușor de realizat, dar, într-adevăr, anume moldovenii sunt acei care-și pot schimba țara.
3. Credeți că guvernul nou format, despre care se spune că este apropiat de Moscova, își va propune să dezvolte substanțial relațiile Moldovei cu UE și SUA?
Moldova câștigă din faptul că este o țară mică. În unele țări mari precum Ucraina, criminalitatea și corupția endemică în guvernare sunt atât de mari încât ajung subiecte la zi în presa americană. Iar asta înseamnă că slăbiciunea lor și tentativele lor de a combate corupția este în vizorul permanent al americanilor. Având în vedere dimensiunea ei geografică, Moldovei nu-i este convenabil să se afle constant sub lupa SUA. Aceasta îi permite Moldovei să traverseze toate „ascensiunile” și „căderile” în relațiile sale cu Occidentul, nefiind, totodată, „pe radarul” Bruxellesului sau a Washingtonului. În același timp, ambasadele străine în Moldova realizează o activitate eficientă în ceea ce privește informarea și studierea opiniei publice, astfel încât moldovenii să înțeleagă clar ce așteptări au aliații occidentali de la ei.
4. După cum arată cele mai recente evenimente, SUA sunt considerate de Moldova ca fiind un partener mai stabil decât UE, în care cetățenii moldoveni nu mai au acea încredere pe care au avut-o anterior. Cum este tratată Moldova de către SUA? Este vizibilă această țară mică dacă privind prin prisma relațiilor SUA cu țări precum Polonia, România, Ucraina?
Moldova poate beneficia, de asemenea, pe fundalul înrăutățirii vădite a relațiilor ruso-americane. În condițiile amplificării relațiilor de tipul „războiului rece” dintre Washington și Moscova, SUA va investi mai multă atenție și resurse pentru îmbunătățirea situației în Moldova. Și asta pentru a preveni alunecarea ei pe „orbita rusească”. În plus, Republica Moldova nu a fost niciodată o „prioritate secundară”: importanța ei a fost accentuată constant în ultimii ani.
Republica Moldova este un stat suveran. SUA recunosc și respectă alegerea Moldovei, și, de asemenea, respectând relațiile noastre bilaterale, Statele Unite continuă să colaboreze cu lideri aleși ai Republicii Moldova, chiar dacă, posibil, unora dintre ei nu le sunt pe plac SUA. Aici, obiectivul urmărit de America poartă un caracter durabil, ține de perspective pe termen lung și nu de durata unui ciclu electoral. SUA doresc relații de prietenie, constructive pe decenii înainte și nu doar pentru următorii câțiva ani.
5. Mulți susțin că în Moldova se intersectează interesele SUA, Rusiei și ale UE? Este posibil asta și de ce natură, credeți, sunt aceste interese?
Cred că, la ora actuală, Moldova este un teritoriu unde se intersectează diferite interese, adesea concurente, în Europa. Uniunea Europeană continuă să-și exprime interesul puternic pentru aderarea definitivă a Republicii Moldova la UE. Rusia continuă să acorde o atenție deosebită Moldovei și continuă să fie singurul sprijin al Transnistriei. SUA consideră în continuare că o Europă unită este cea mai bună garanție a securității transnaționale și, prin urmare, SUA continuă să creadă că Moldova este axa dintre Europa Centrală și lumea post-sovietică.
Realitatea este de așa natură că în Europa nu există țări în care relațiile dintre UE, SUA și Rusia să se intersecteze atât de vizibil. Belarus, din păcate, este blocată în lumea pro-Putin, țările ex-sovietice baltice s-au integrat complet în Europa, iar țările post-socialiste precum România sau Polonia urmează cu fermitate traiectoria pro-occidentală. Moldova este în afara acestor realități și reprezintă cheia către Est și Vest.
De-a lungul carierei mele am vizitat peste 50 de țări și pot spune fără echivoc că Moldova este nu doar una dintre cele mai frumoase țări cu unii dintre cei mai buni oameni din lume, ci și una dintre cele mai interesante state din punct de vedere politic. Întotdeauna, la Chișinău, se întâmplă lucruri interesante.
6. Ceea ce se întâmplă în Moldova nu poate să nu-i îngrijoreze pe unii cetățeni, deoarece interesul marilor puteri de a avea influență într-un anumit teritoriu poate conduce la un conflict armat, cum a fost, să zicem, în Ucraina. Există riscuri ca un conflict armat să izbucnească în Moldova?
Mai multe motive mă fac să cred că în Moldova nu poate izbucni un conflict armat. Întâi de toate, partea ocupată a Ucrainei de către Rusia are o importanță mult mai mare pentru Moscova: Donețkul are resurse naturale uriașe și are un număr mare de populație vorbitoare de limba rusă; Crimeea este un port maritim important, cu o istorie bogată de apartenență la Rusia. Nimic similar nu este în cazul Moldovei.
Chiar și dacă în Moldova va izbucni un conflict, acesta ar putea avea loc într-un viitor mai îndepărtat și s-ar produce după scenariul cu implicarea „omuleților verzi”, așa cum s-a întâmplat în Crimeea care a fost susținut financiar de Rusia. Scopul unui asemenea conflict terorist ar fi nu „capturarea” Moldovei, ci destabilizarea ei, pentru a împiedica intrarea ei în NATO sau în UE. Totuși, sunt de părerea că și un asemenea de scenariu este foarte puțin probabil.
7. Credeți că există pericolul federalizării Republicii Moldova?
Nu cred că federalizarea Moldovei este reală. În primul rând, țara este atât de mică, încât federalizarea nu ar fi „un pas practic”. Tentativele federalizării Moldovei pot fi ușor neutralizate, lucru greu de realizat într-o țară mare, cum ar fi, de exemplu, în Ucraina.
8. Cât de mult ne influențează situația politică din Ucraina?
Situația politică din Ucraina nu este atât de proastă raportată la Moldova. Europenii și americanii se văd nevoiți să acorde mai multă atenție Moldovei. De asemenea, partenerilor occidentali li se amintește permanent despre importanța aderării Moldovei la NATO și UE, și înțeleg de ce Europa de Est trebuie să rămână acum în centrul atenției.
Istoric, Ucraina a fost foarte slabă atunci când și-a asumat rolul de lider în procesul de soluționare a conflictului transnistrean. Având în vedere problemele sale geopolitice, cred că Ucraina conștientizează importanța aspectelor ce țin de rezolvarea crizei, iar diplomații și politicienii moldoveni ar trebui să pună presiune pe ucraineni, care, la rândul lor, să facă presiuni asupra Occidentului și Rusiei, astfel încât aceștia să găsească o soluție de rezolvare a conflictului.
9. Poate avea Moldova un viitor bazat pe un compromis între interesele Estului și Vestului? Ce ne așteaptă?
Cred că, în cele din urmă, Moldova va traversa aceeași situație pe care a avut-o Georgia în 2004: ca și Moldova, Georgia are o resursă umană importantă și talentată atât în interiorul țării, cât și în străinătate. Dacă am analiza din nou Revoluția Rozelor din noiembrie 2003, am putea rezuma concis: oamenii au spus „destul!” corupției și criminalității, care aidoma unui cancer cuprinseseră țara. Ei s-au săturat de promisiuni deșarte, minciuni, eșecuri și au cerut guvernării să le îmbunătățească calitatea vieții, astfel că oamenii au susținut puternic opoziția.
După cum cunoașteți, tânărul de atunci Mihail Saakașvili a promovat cu fermitate reforme în țara sa, inclusiv prin atragerea diasporei georgiene, care s-a declarat disponibilă să revină în Georgia pentru a susține realizarea reformelor. Sper că și în Moldova se va întâmpla ceva similar. Pentru asta, cetățenii trebuie să monitorizeze și să țină la control activitatea guvernării. Protestele plătite nu vor schimba Moldova. Țara se va schimba doar atunci când oamenii vor refuza masiv să treacă sub tăcere cazurile când sunt folosiți de către orice guvernare în scopurile sale.
