Portalul de știri eNews prezintă, în exclusivitate, un interviu despre rezultatele summitului Comunității Politice Europene care a avut loc în Moldova, acordat pentru eNews de Andrei Hunko, deputat în Parlamentul Germaniei din partea Partidului de Stânga și membru al APCE.
eNews: În Republica Moldova a avut loc cel de-al doilea summit al comunității politice europene. Cum explicați alegerea țării gazdă și ce va aduce acest eveniment pentru Republica Moldova?
Andrei Hunko: Alegerea Republicii Moldova are un caracter clar geopolitic și servește mai multor scopuri. În primul rând, este o demonstrație de susținere din partea marilor țări occidentale pentru președinta Sandu și pentru politica sa de întoarcere către Occident.
În al doilea rând, pentru Rusia, este un semn că Occidentul este gata să intre în conflict pe tema orientării geopolitice a Moldovei. Lucrul activ împotriva statutului de neutralitate, desigur, implică multe riscuri pentru poporul moldovean și pentru republică.
În al treilea rând, un al doilea summit în Moldova ar trebui să fie un simbol al respectului pentru țările din Europa de Est, deși acest lucru este foarte discutabil, având în vedere echilibrul puterii economice și politice.
La urma urmei, summitul CPE este răspunsul geopolitic al UE în Europa de Est.
eNews: În principiu, cum vedeți inițiativa lui Macron de a crea o comunitate politică europeană? Este o încercare de a realiza pacea și armonia în Europa sau este o divizare a Europei în aliați și adversari?
Andrei Hunko: Inițiativa lui Macron a rămas neclară până astăzi și este clar că mai mulți actori încearcă să folosească acest forum în moduri diferite. În mod evident, obiectivul pe termen scurt a fost acela de a demonstra unitatea europeană împotriva Rusiei, subliniată de prezența șefilor de stat și de guvern în afara cadrului instituțional comun. Dar nu prea mai sunt multe de spus în ceea ce privește elaborarea efectivă a politicilor și luarea deciziilor. Nu este nevoie să se convoace 47 de state pentru o mică rundă informală de discuții cu Armenia și Azerbaidjan.
În special, există, de asemenea, un dezacord considerabil cu privire la crearea unui secretariat pentru noul format și la o mai mare instituționalizare a acestuia.
Constat că inițiativa franceză nu a fost agreată de „partenerul de politică externă” german.
Există o suprapunere surprinzătoare între statele participante la OSCE, o instituție care se află acum într-o criză profundă, deoarece baza existenței sale a fost un format de securitate incluziv, care este acum contestat de mai multe state. De asemenea, pentru Consiliul Europei, care a exclus Rusia după agresiune, există un risc real de suprapunere instituțională. În special, Consiliul Europei a avut nevoie de 18 ani pentru a organiza un nou summit, în timp ce CPE îl va organiza de două ori pe an.
CPE oferă acum o platformă de cooperare cu statele autoritare, fără a menționa democrația, statul de drept și drepturile omului, care constituie baza formatului Consiliului Europei. În plus, reprezentarea executivă monopolizată a CPE reprezintă o provocare majoră, deoarece amploarea și controlul politic al sistemelor parlamentare internaționale sunt ocolite de acest format de summit, fără nicio pregătire și decizie formală.
În cele din urmă, CPE poate fi văzută ca un nou instrument care să înlocuiască eșecul politicii europene de vecinătate (CPE) pentru Est, care a fost mult timp dominată de Germania.
Va fi important să se analizeze procesul de găsire a unei politici comune care să nu se bazeze neapărat pe o cale de aderare cu toate condițiile politice și economice complexe. Poate că abordarea franceză este pur și simplu de a vedea lucrurile până la capăt, indiferent de starea internă a țărilor, și de a prelungi sau de a ucide perspectiva aderării, menținând în același timp țările aproape de Occident și parțial integrate în interesele acestuia.
eNews: Marea majoritate a cetățenilor moldoveni sunt categoric împotriva renunțării la statutul de neutralitate al țării. În același timp, actuala guvernare, susținută de birocrația europeană, încearcă să atragă Moldova într-un conflict regional și să adere la NATO. În opinia dumneavoastră, are Moldova o șansă de a-și menține independența și neutralitatea și ce ar trebui făcut pentru aceasta?
Andrei Hunko: În cele din urmă, va fi decizia Moldovei dacă își va schimba sau nu poziția de neutralitate. Cu toate acestea, vedem dintr-o discuție similară din Elveția și din alte țări cum guvernul poate planifica pași mici pentru a submina neutralitatea. Cred că, pentru a menține independența și neutralitatea, trebuie să existe o discuție deschisă a argumentelor lor, iar aceasta trebuie să fie cu adevărat independentă. Poate că dacă ne uităm la alte țări din sudul global va ajuta să înțelegem cum să apărăm independența fără a fi asociați cu Rusia.
eNews: Credeți că există o cale alternativă de a dezvolta o Europă unită? Cum o văd partidele de stânga din țările UE?
Andrei Hunko: Dezbaterea de stânga din UE este foarte complexă și se dezvoltă lent. Conceptele de securitate colectivă sau comună sunt adânc înrădăcinate, pe de o parte, dar, pe de altă parte, considerațiile pe termen scurt privind securitatea militară și propria poziție în fața opiniei publice duc la rezultate foarte diferite pentru politica de partid. Stânga europeană încearcă încă să dezvolte o alternativă credibilă la logica conflictului geopolitic și a militarizării.
Desigur, poziția Rusiei și problema forțelor autoritare care susțin poziția lui Putin nu ușurează lucrurile. Există un acord destul de larg cu privire la faptul că Rusia va juca întotdeauna un rol în asigurarea securității europene și în realizarea obiectivului comun al unei Europe unite. Dar este discutabil dacă trebuie să începem prin a organiza securitatea împotriva sau cu Rusia.
