Liderii Uniunii Europene vor să întărească frontierele blocului comunitar pentru a-i ţine la distanţă pe imigranţii nedoriţi, unii dintre ei pledând mai multe garduri şi ziduri, în timp ce alţii ar prefera să cheltuiască banii pentru îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă în zonele mai defavorizate ale lumii, relatează Reuters, conform news.ro.
Liderii din Austria, Olanda, Belgia, Irlanda şi Danemarca s-au numărat printre cei care au venit la Bruxelles pentru a-şi exprima îngrijorarea cu privire la numărul tot mai mare de imigranţi ilegali, anul trecut fiind înregistrate aproximativ 330 000 de treceri frauduloase de frontieră.
„Ţările europene se confruntă cu o creştere mare a numărului de persoane care vin din afara Europei în mod neregulamentar”, a declarat premierul irlandez Leo Varadkar. „Este important ca noi, ca europeni, să decidem cine intră în ţările noastre, nu traficanţii de persoane. Cei care obţin statutul de refugiat au dreptul de a rămâne, dar alţii nu au acest drept şi ar trebui să fie trimişi înapoi”, a arătat premierul din Irlanda.
IMIGRAŢIA, SUBIECT SENSIBIL
Imigraţia a fost un subiect extrem de sensibil din punct de vedere politic în UE începând din 2015, când peste un milion de persoane – majoritatea fugind de războiul din Siria – au traversat Mediterana pentru a ajunge în Europa, iar statele membre s-au luptat pentru a decide cum să le ofere asistenţă.
Nereuşind să ajungă la un acord, blocul european cu 450 de milioane de locuitori a recurs la întărirea frontierelor pentru a împiedica sosirea persoanelor din Orientul Mijlociu, Africa şi Asia, în ciuda criticilor potrivit cărora o astfel de politică este inumană şi neglijează decalajele de pe piaţa muncii. În 2022, din Spania şi Grecia până în Letonia şi Polonia, în UE existau peste 2.000 de kilometri de ziduri şi garduri la frontieră, faţă de puţin peste 300 de kilometri în 2014, potrivit unui raport al Parlamentului European.
Cu toate acestea, în condiţiile în care mobilitatea globală a reînceput de la pandemia COVID-19, intrările ilegale în UE au crescut anul trecut la cel mai ridicat nivel din 2016 încoace, relansând o retorică anti-imigraţie mai dură.
ZIDURI ŞI GARDURI
„Trebuie să tragem frâna pentru migraţia ilegală în UE”, a declarat cancelarul austriac Karl Nehammer, care în decembrie s-a împotrivit intrării României şi Bulgariei în Schengen. „Avem nevoie de bani pentru asta, indiferent dacă îi spuneţi gard sau infrastructură de frontieră. Bulgaria are nevoie de ajutor când vine vorba de supravegherea frontierelor şi de personal. Cu echipamente tehnice, orice gard este bun doar în măsura în care există o supraveghere eficientă”, a punctat el.
Executivul UE, care gestionează bugetul comun al blocului, refuză de mult timp să finanţeze gardurile la frontieră, dar plăteşte pentru echipamente de supraveghere şi alte infrastructuri.
Prim-ministrul luxemburghez, Xavier Bettel, s-a pronunţat împotriva finanţării zidurilor, afirmând că moştenirea Europei a fost depăşirea diviziunilor de după cel de-al Doilea Război Mondial şi crearea, în cele din urmă, a unei zone cu 27 de ţări în care călătorii pot trece frontierele liber, fără verificări.
CUM SE POZIŢIONEAZĂ ŢĂRILE
„Deocamdată, ceea ce este pe masă este Bulgaria-Turcia… dar acest lucru nu va fi suficient – aşa că vor fi din nou garduri noi şi din nou ziduri noi… Concluzia este: ne dorim o fortăreaţă în Europa?” – a întrebat el retoric.
Omologul său belgian a declarat că situaţia se îndreaptă către „o criză majoră a migraţiei”, în timp ce premierul olandez s-a pronunţat în favoarea restricţionării vizelor şi a ajutorului pentru ţările care nu cooperează.
Italia a cerut mai mulţi bani pentru Africa, Ungaria a dorit şi ea mai multe ziduri, iar Franţa a declarat că UE ar trebui să ajute la combaterea sărăciei şi a terorismului în întreaga lume, precum şi la combaterea încălzirii globale pentru a vedea mai puţini oameni care se pun în mişcare.
Diplomatul-şef al blocului european a declarat că „fortăreaţa Europa” nu este soluţia şi că UE ar trebui să le ofere imigranţilor modalităţi legale de intrare: „Oamenii pleacă pentru că în ţările lor nu există un viitor, nu există pace, nu există stabilitate”, a arătat Josep Borrell.
Grupul caritabil catolic Caritas crede că liderii UE ar trebui să încerce să îmbunătăţească procedurile de azil şi centrele de primire ale blocului comunitar pentru a „pune drepturile omului şi demnitatea în prim-plan”.
