Presa de la Chișinău scrie despre afacerile obscure ale lui Ilan Șor, inclusiv de finanțare a războiului, dar și cum au fost amendați oamenii care au vândut și cumpărat voturile la alegerile de anul trecut.
Afacerile lui Șor din Emirate și Kârgâzstan. RISE Moldova publică o nouă investigație despre cum oligarhul fugar Ilan Șor s-a infiltrat pe piețele din Kârgâzstan și Emiratele Arabe Unite ca să ocolească sancțiunile occidentale impuse Rusiei după invazia din Ucraina. Jurnaliștii de la RISE Moldova a descoperit un server ascuns care conectează mai multe site-uri de transferuri financiare și criptomonede, administrate de Ilan Șor și controlate de Kremlin. Una dintre aceste platforme ne asigură că putem transfera bani de pe teritoriul Federației Ruse către orice colț din lume, inclusiv la Chișinău, în orice valută și cu un comision minim. Condamnat în Moldova la 15 ani de închisoare pentru escrocherie și spălare de bani, liderul blocului politic „Victorie”, Ilan Șor, își continuă operațiunile din Moscova, unde firmele sale îi aduc venituri de miliarde de ruble.
Ilan Șor finanțează achizițiile de arme ale Rusiei din China. Expertul în securitate Andrei Curăraru, de la WatchDog, comentează implicarea lui Ilan Șor în finanțarea războiului și atenționează că dacă nu e oprit, va aduce războiul în Moldova. În octombrie 2024, Șor a fondat compania A7 împreună cu banca armatei ruse, Promsvyazbank. El deține 51%, banca rusă 49%. A7 este o platformă care ocolește sistemul SWIFT și face plăți internaționale rapide. În doar 4 luni, a procesat 2,4 miliarde de ruble pentru clienți conectați la complexul militar rus. După ce Keremet Bank din Kârgâzstan a fost sancționată pentru colaborare cu PSB și Șor, schema a fost mutată. În martie 2025, Capital Bank of Central Asia a fost desemnată banca oficială pentru ruble în relația cu Rusia. Conducerea e preluată de foștii directori de la Keremet. Rublele intră, dolarii și yuanul ies – cu destinația China. Prin această rețea, Rusia plătește drone militare de peste 100 de milioane de dolari, optică pentru lunetiști, ceramică balistică și senzori pentru rachete. Nu sunt bunuri civile. Nu sunt cu dublu uz. Sunt armament militar clar, subliniază expertul. În același timp, în 2024, Șor a transferat 39 de milioane de dolari în Moldova, folosind aceeași rețea, ca să cumpere voturi. În Rusia – plătește arme. În Moldova – cumpără alegeri. Este același sistem. Ilan Șor nu este un simplu politician. Este un negustor de război. Și dacă nu-l oprim, va aduce războiul în Moldova, atenționează expertul.
Ziarul de Gardă publică „Mărturii ale persoanelor amendate pentru că și-au vândut votul la alegerile din 2024. Aproximativ nouă mii de oameni au fost amendați pentru că și-ar fi vândut votul în scrutinele din toamna anului 2024. În timp ce unii achită amenzile și afirmă că și-au învățat lecția, alții își caută dreptate în instanțele de judecată, fiind ajutați de avocați care pretind că lucrează „voluntar”. „Nu mă vâr cu niciun partid. Gata, Dumnezeu mă vede, până aici”, relatează o femeie amendată cu 25 de mii de lei. ZdG a identificat zeci de persoane amendate pentru corupere electorală și a discutat cu acestea despre implicarea lor în „rețeaua Șor”. „Ne chemau la ei acasă, ne serveau cu cafea și ciocolată, ne arătau că au făcut euroreparație în sarai. Promisiuni, promisiuni și iată unde e promisiunea”, își amintește o persoană amendată. Alții spun că nu au bani pentru a plăti amenda și afirmă că sunt gata să ajungă la pușcărie. În satul Balasinești, raionul Briceni, la referendumul constituțional din toamna anului 2024, aproape 70% au spus „NU” vectorului european al țării, iar în funcția de președinte a fost susținut reprezentantul socialiștilor, Alexandr Stoianoglo. Soții Boris și Elena Volontir au contribuit la aceste rezultate, fiind liderii din localitate ai Blocului „Victorie”, afiliat lui Ilan Șor. După scrutin, Boris Volontir a fost amendat cu 30 de mii de lei pentru corupere electorală, fiind unul din cei aproape 9 000 de oameni din R. Moldova care au primit amenzi în ultimele șase luni, fiind acuzați că au beneficiat de bunuri sau de bani prin intermediul băncii rusești PSB pentru a le fi influențat votul. Crezând că discută cu un reprezentant al Blocului „Victorie”, cei doi soți au comunicat că toți oamenii din sat care s-au ales cu amenzi pentru corupere electorală le-ar fi achitat deja după accesarea unor credite de la bancă sau împrumuturi de la rude.
„Departamentele funcționează”. Găgăuzia nu a resimțit absența Evgheniei Guțul, constată Agenția IPN. Perioada de arest la domiciliu a guvernatoarei Găgăuziei, Evghenia Guțul, a fost prelungită cu 30 de zile. Agenția IPN a analizat impactul absenței acesteia asupra activității Comitetului Executiv și asupra regiunii în ansamblu. Potrivit deputatului Adunării Populare, Alexandr Tarnavschi, lipsa Evgheniei Guțul de la locul de muncă nu are consecințe majore, întrucât „și înainte de arestul acesteia, activitatea Comitetului Executiv era ineficientă”. Și primarul Comratului, Serghei Anastasov, a afirmat că orașul nu este afectat de absența Evgheniei Guțul, întrucât nici în perioada când aceasta era prezentă la muncă nu a beneficiat de sprijin semnificativ. „În ultimii doi ani nu s-au alocat fonduri prin Comitetul Executiv. Am primit doar 2-3 milioane de lei ca sprijin pentru câteva proiecte. Dezvoltarea Comratului depinde acum în întregime de autoritățile centrale. Din bugetul de stat și din proiecte europene am primit peste 100 de milioane de lei”, a explicat Anastasov. Departamentele Comitetului Executiv își continuă activitatea în mod normal, iar Guțul este înlocuită de adjunctul său, Ilya Uzun. Multe dintre decizii sunt luate de Adunarea Populară. Există, totuși, un impact negativ asupra regiunii, dar nu din cauza absenței fizice a bașcanei, ci din cauza cooperării pe care o are cu Ilan Șor. „Conducerea Găgăuziei colaborează deschis cu o persoană condamnată pentru cea mai mare fraudă bancară din istoria țării. Astfel, am pierdut dialogul cu autoritățile centrale, sprijinul diplomatic al misiunilor internaționale și investițiile din partea donatorilor tradiționali”, a adăugat Alexandr Tarnavschi.
Presiuni și intimidări la Varnița: un banner despre criza energetică a fost demontat forțat. Redacția Zona de Securitate a fost vizată de presiuni directe din partea primarului localității Varnița, Alexandr Nichitenco, după instalarea unui banner informativ dedicat locuitorilor din regiunea transnistreană. Bannerul, cu mesajul „Când nu plătești pentru gaz cu bani — plătești cu viitorul”, făcea parte dintr-o campanie despre criza energetică și vulnerabilităților din regiune și a fost amplasat într-un spațiu închiriat, unde anterior redacția Zona de Securitate a desfășurat campanii similare fără incidente. Într-un apel telefonic adresat jurnalistei Irina Tabaranu, primarul a declarat că ar fi primit indicații de la Tiraspol și a cerut înlăturarea imediată a bannerului. Bannerul nu are caracter politic sau provocator — face parte dintr-o campanie de informare publică despre criza energetică și economică din regiunea transnistreană, despre dependența energetică și consecințele ei. Având în vedere că jurnaliștii de pe malul drept nu au acces liber în regiunea transnistreană și nu pot afișa mesaje direct în orașe precum Tighina, Tiraspol sau Râbnița, jurnaliștii caută metode alternative de a ajunge la publicul din stânga Nistrului. Localitatea Varnița, aflată sub controlul autorităților constituționale ale Republicii Moldova, a fost până acum un astfel de spațiu de exprimare, mai notează Zona de securitate.
Demnitatea nu se dă jos de pe panou, scrie avocatul pentru drepturile omului, Vadim Vieru, de la Promo-LEX, într-un comentariu despre evenimentele de la Varnița, unde a fost înlăturat un banner informativ despre problemele energiei și dependența periculoasă a regiunii transnistrene – „un gest care sfidează orice respect pentru libertatea de opinie, comentează autorul. Fără echivoc, cei care au determinat îndepărtarea lui au încălcat nu doar un drept fundamental, dar au atins un nucleu sacru al democrației: adevărul și deschiderea către el. Acest caz lovește în esența a tot ceea ce ar trebui să fie sacru pentru noi, ca societate: dreptul la a fi informat, la a alege în cunoștință de cauză și la a nu fi manipulat de umbrele unui regim neconstituțional. În loc să avem un spațiu liber pentru schimb de idei și dezbatere reală, apar amenințări, indicații venite de la Tiraspol și mesaje care seamănă mai degrabă cu un avertisment de tip „nu vă aventurați prea mult, altfel…”. De ce să blocăm un mesaj ce vorbea despre o dependență energetică absurdă și despre costurile reale pe care le plătim cu toții? Cine are interesul să ne țină departe de adevăr, să închidă gura celor care vor să explice că prețul politic pentru un gaz gratuit e, în realitate, mult mai amar? Autorul subliniază că indiferent pe ce mal al Nistrului trăim, împărțim același viitor. Demnitatea nu are granițe și nici regimuri paralele care să o poată anula.
ABONEAZĂ-TE LA CANALUL NOSTRU DE TELEGRAM SUBIECTUL ZILEI
