Deoarece foarte mulți comentatori mai mult vorbesc decât citesc, în aceeași măsură sunt mulți cei care au declarat după pronunțarea hotărârii Curți Constituționale privind decretul de desemnare a lui Grosu că nu mai există o altă cale de urmat decât alegerile anticipate.
Lectura corectă a art. 85 al Constituției ar fi suficientă pentru a reține o altă concluzie, dar, pentru că lipsa de carte și ambiția nemăsurată îi motivează pe așa numiții pokemoni să zboare dincolo de spațiul determinat de lege, suntem solicitați la un efort suplimentar de interpretare a normei constituționale.
În acest sens, Curtea Constituțională a dat o apreciere în textul hotărârii din 22 martie, stabilind în conformitate cu litera și spiritul Constituției foarte precis felul în care trebuie să acționeze politicienii implicați. Pentru o edificare dincolo de orice îndoilei, îmi permit îndemnul către experții intreresați să citească cu atenție punctele 76, 77 și 78 ale Hotărârii în cauză.
Astfel, judecătorii constituționali au apreciat la punctul 76 că Parlamentul are dreptul să respingă propunerea Președintelui, în speță numitul Grosu, și că după aceasta are dreptul să propună o altă candidatură pentru funcția de Prim-ministru în baza unei majorități formalizate.
De asemenea, la punctul 77 Curtea a reiterat că Parlamentul, în baza art. 85 al Constituției care prevede obligativitatea consultării fracțiunilor parlamentare în cazul inițierii procedurii de dizolvare a legislativului, poate opune Președintelui faptul că este capabil să propună un candidat susținut de o majoritate formalizată.
Nu în ultimul rând, la punctul 78, Curtea apreciază că aceste elemente de procedură constituțională constituie garanții în beneficiul Parlamentului împotriva deciziilor arbitrare ale Președintelui.
Așadar, rezultă că textul hotărârii din 22 martie stabilește efecte ce sunt departe de ideea că singura opțiune în acest moment ar fi alegerile anticipate. Evident, anticipatele pot să urmeze dacă fracțiunile parlamentare nu vor reuși să ajungă la o înțelegere privind constituirea unei majorități. Însă, dacă o majoritate formalizată se va declara în stare să susțină un guvern, în fața acestui fapt conform cu hotărârea Curții Maia Sandu nu are o altă opțiune decât să desemneze candidatul propus. În caz contrar, Curtea va trebui să fie consecventă și să o oblige, dispunând în același timp respingerea propunerii de inițiere a procedurii de dizolvare a Parlamentului.
Autor: Vitali Catană