Banca Naţională a Moldovei (BNM) continuă demersurile faţă de Guvernul condus de Dorin Recean pentru ca acesta să îşi onoreze angajamentele şi să contribuie la capitalizarea instituţiei.
Ultimul demers public a apărut în luna octombrie 2023, în cadrul discuţiilor privind proiectul de aprobare a Programului „Managementul datoriei de stat pe termen mediu (2024-2026)”, în care Banca Naţională insistă asupra „capitalizării BNM în contextul înregistrării unui nivel al capitalului statutar al BNM sub 4% din totalul obligațiunilor monetare”.
Guvernul obligat să găsească 396 milioane lei
Autoritatea bancară face referinţă şi la o scrisoare transmisă în adresa Ministerului Finanțelor, încă pe 21 iulie 2023, şi la prevederile Legii cu privire la Banca Națională a Moldovei.
„Este necesar ca Guvernul, în persoana Ministerului Finanțelor, să transfere BNM o contribuie de capital în mărime de 396,15 milioane lei sub formă de valori mobiliare de stat la o rată a dobânzii de piață, în volumul necesar pentru majorarea capitalului statutar până la 4,00% din totalul obligațiunilor monetare ale BNM, precum și cu informații privind impactul onorării obligațiunii legale asupra datoriei de stat, susţine conducerea BNM.
Potrivit Băncii Naţionale, „emisiunea și transferul contribuției de capital în valori mobiliare de stat este necesar sa fie efectuate într-o singură tranșă pe parcursul anului 2023, care este anul următor după înregistrarea unei mărimi a capitalului statutar mai mica de 4,00% din totalul obligațiunilor monetare ale BNM la 31 decembrie 2022”.
Altfel spus, Guvernul Recean trebuie să găsească şi să aloce până la finele acestui an suma de 396,15 milioane lei pentru a suplini capitalul BNM.
Riscuri: compromiterea credibilității BNM, deprecierea monedei naționale
BNM argumentează necesitatea urgentării acestei capitalizări şi prin faptul că, în contextul crizelor simultante amplificate pe parcursul anului 2022, instituţia „a depus eforturi privind temperarea consecințelor șocurilor asupra prețurilor, menținerea unui echilibru ce ar întruni, concomitent, condiții restrictive de politică monetară și condiții stimulative pentru creșterea economică, precum și asigurarea stabilității financiare și a stabilității monedei naționale”.
„Aceste eforturi vor conduce, odată cu depășirea crizelor și reducerea riscurilor unor șocuri externe, la redresarea rapidă a economiei și la reluarea creșterii sustenabile”, susţine BNM.
Măsurile de politică monetară, adoptate pe parcursul anului 2022, au avut însă un impact negativ asupra profiturilor BNM, și respectiv, asupra nivelului capitalului. În consecinţă, anul trecut, BNM a înregistrat o pierdere totală în mărime de 500,53 milioane lei, nivelul capitalului diminuându-se până la 3,52% din totalul obligațiunilor monetare ale BNM, ceea ce este sub nivelul minim de 4,00%.
„Capitalul statutar inferior cerințelor legale și neaplicarea prevederilor legale privind majorarea capitalului statutar al BNM poate genera un șir de consecințe grave, cum ar fi compromiterea credibilității BNM și a monedei naționale, deprecierea monedei naționale, incapacitatea implementării unei politici monetare adecvate, pe motiv de capitalizare insuficientă”, mai argumentează Banca Naţională.
