Așadar, prin scrisoarea semnată cu data de 12 aprilie 2021, Secretarul General al Consiliului Europei a reiterat atitudinea forului European cu privire la problema dizolvării Parlamnetului Republicii Moldova.
Înaltul oficial a făcut trimitere la Avizul Comisiei de la Veneția (CDL-AD (2019) 012) prin care s-au dat aprecieri ce nu sunt deloc în favoarea Maiei Sandu. Dimpotrivă, avizul insistă pe respectarea principiilor democratice și constituționale ce se referă la statutul Parlamentului.
Și dacă Maia Sandu nu respectă recomandările instituțiilor europene, rămâne să ne exprimăm speranța că ele vor fi reținute de Curtea Constituțională.
Iar judecătorii constituționali vor trebui să țină seama nu doar de acele recomnadări, dar mai ales de propriile aprecieri formulate în Hotărârea din 22 martie 2021.
Țin să reamintesc că Forul Constituțional a explicat extrem de précis modul în care trebuia să procedeze Maia Sandu după respingerea lui Grosu în legislativ.
Astfel, judecătorii constituționali au apreciat la punctul 76 al Hotărârii menționate că Parlamentul are dreptul să respingă propunerea Președintelui, în speță numitul Grosu, și că după aceasta are dreptul să propună o altă candidatură pentru funcția de Prim-ministru în baza unei majorități formalizate.
De asemenea, la punctul 77 Curtea a reiterat că Parlamentul, în baza art. 85 al Constituției care prevede obligativitatea consultării fracțiunilor parlamentare în cazul inițierii procedurii de dizolvare a legislativului, poate opune Președintelui faptul că este capabil să propună un candidat susținut de o majoritate formalizată.
Nu în ultimul rând, la punctul 78, Curtea apreciază că aceste elemente de procedură constituțională constituie garanții în beneficiul Parlamentului împotriva deciziilor arbitrare ale Președintelui.
Încăpățânarea Maiei Sandu nu găsește sprijin nici din punct de vedere constituțional, dar nici din punctul de vedere al oportunității. Se invocă faptul că este nevoie de un Guvern plenipotențiar pentru a rezolva problemele urgente ale momentului.
Numai că în logica celor care vor alegeri anticipate nu este posibil așa ceva. În ipoteza dizolvării Parlamentului un guvern va fi posibil cel puțin în șapte sau opt luni. Este mult mai simplu și mai folositor ca guvernul să fie numit rapid în actualul legislativ de către o majoritate parlamentară, oricare ar fi ea.
Altceva este că Maia Sandu vrea să controleze întreaga putere în stat, inclusiv Parlamentul, Guvernul, Procuratura și tot ce mișcă, dar de unde s-a luat ideea că dânsa trebuie să controleze tot? În baza cărui principiu?
În concluzie, Curtea Constituțională este obligată să fie ținută de propriile Hotărâri anterioare și să rămână consecventă. Dacă nu se va întâmpla astfel, va trebui să discutăm în ce măsură Curtea mai este o instituție necompromisă.
Autor: Vitali Catană
Sursa: Politics.MD
