Decretul cu privire la dizolvarea Parlamentului și declanșarea alegerilor anticipate ar putea fi declarat nul, dacă înainte de semnarea președintele Maia Sandu nu va identifica surele financiare necesare pentru organizarea și desfășurarea scrutinului. Precizare a fost făcută de fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, într-o intervenție pentru presa de la Chișinău.
Expertul în management electoral amintește despre o decizie anterioară a Curții Constituționale, care spune expres că orice act normativ care nu are acoperire financiară este nul. Ciocan a explicat că după semnarea decretului, Parlamentul nu va mai avea dreptul să rectifice bugetul de stat sau să adopte legi prin care să se identifice banii necesari pentru alegeri. Totodată, decretul președintelui este un act juridic și trebuie să aibă acoperire financiară.
”Înainte de a semna decretul de dizolvare a Parlamentului și de numire a datei alegerilor, președintele Maia Sandu ar fi bine să decidă de unde ia bani. (…) Dacă nu se va ține cont de alocarea finanțelor anticipat, atunci riscăm să avem probleme. Plus, mai este un risc. Noi am avut anterior o hotărâre a Curții Constituționale care spune expres că orice act normativ care nu are acoperire financiară este nul. Respectiv, dacă decretul va fi semnat și nu vor fi identificate sursele financiare, sunt riscuri de nulitatea lui ulterioară la Curtea Constituțională. Decretul președintelui este un act juridic și trebuie să aibă acoperire financiară”, a declarat Ciocan pentru deschide.md.
Fostul președinte al CEC mai spune că alegerile nu pot fi organizate din banii veniți din exterior, deoarece altfel este pusă suveranitatea țării în pericol.
”Alegerile se finanțează exclusiv din bugetul de stat. Nu există cazuri când donatorii externi finanțează alegerile în anumite state. Donatorii pot ajuta la diferite programe de educație civică, de informare a alegătorilor, nicidecum nu la finanțarea alegerilor. Aceasta este parte a standardelor internaționale în alegeri”, a spus expertul.
Potrivit calculelor, eventualele alegeri parlamentare anticipate ar costa 120 de milioane de lei. Această sumă nu este prevăzută în Legea bugetului de stat pentru anul în curs.
