Agenți economici care importă și comercializează aparate electrocasnice, inspectori vamali și cei responsabili de supravegherea produselor nealimentare și protecția consumatorilor au participat luni, 19 iunie, la un atelier de lucru despre modificările la legea privind etichetarea produselor cu impact energetic. Workshop-ul a fost organizat cu suportul PNUD Moldova, care urmează să lanseze luna viitoare Programul „Rabla electrocasnice” de înlocuire a echipamentelor electrocasnice ineficiente energetic, în cadrul Proiectului finanțat de UE „Abordarea impactului crizei energetice în Republica Moldova”, se arat[ ]ntr-un comunicat al Ministerului Energiei.
Amendamentele la lege transpun în legislația națională directiva europeană ce prevede o scară mai simplă de eficiență energetică (de la A+++ la D în prezent, la A la G), mai ușor de înțeles de către consumatori pentru a face alegeri conștiente. Scopul Directivei privind proiectarea ecologică stimulează piața prin diminuarea numărului de echipamente mai puțin eficiente, aducând o contribuție semnificativă la economiile de energie și la reducerea facturilor, promovând în același timp inovarea și investițiile în producerea de aparate mai eficiente din punct de vedere energetic.
Prezentă la eveniment, secretara de stat de la Ministerul Energiei, Carolina Novac, a declarat că intervențiile la lege sunt în beneficiul cetățenilor, deoarece în timp ei vor obține facturi mai mici la utilități. Ministerul urmărește ca noul cadru de reglementare să fie aplicat corect de către instituțiile abilitate. În perspectiva pe termen lung se dorește și reducerea efectelor asupra mediului, în contextul în care până în 2050 Republica Moldova își propune să atingă ținta de zero emisii de carbon.
„Ponderea cea mai mare din consumul de energie în Republica Moldova revine clădirilor, aici intra și consumul aparatelor electrocasnice. Eficiența energetică nu înseamnă numai schimbarea geamurilor, termoizolarea clădirilor și a acoperișurilor. Se știe foarte bine că în gospodării cel mai mare consum îl are un frigider, peste 50%. Una este să ai un frigider vechi, alta e unul eficient energetic – acest lucru se resimte imediat în factură”, a spus Carolina Novac.
Mihai Lupu, liderul de echipă și consultantul PNUD Moldova în cadrul proiectului „Abordarea impactului crizei energetice în Republica Moldova”, finanțat de UE, a spus că unul dintre scopurile atelierului de lucru a fost ca autoritățile să comunice și să coopereze mai bine în procesul de supraveghere a pieței. Un studiu realizat în UE arată că 80% din respondenți consideră că nu sunt alocate suficiente resurse autorităților de supraveghere a pieței.
„Companiile care importă electrocasnice vor avea un rol semnificativ în procesul de schimbare a echipamentelor energetice vechi cu altele de eficiență energetică înaltă. Iată de ce urmează să fie fortificată partea de comunicare cu agenții economici, precum și cea de supraveghere pe care o exercită Inspectoratul de Stat pentru Supravegherea Produselor Nealimentare și Protecția Consumatorului”, a afirmat Mihai Lupu.
Directorul Inspectoratului, Sergiu Dărănuță a salutat faptul că în Republica Moldova va fi implementat un program similar ca în România, Programul „Rabla electrocasnice”. „Ne propunem să monitorizăm dinamica pieței în ceea ce privește produsele legate de energie. Cetățeanul trebuie să înțeleagă că investind astăzi într-un produs eficient energetic va economisi bani în timp, va avea suport de la stat și ne va face și pe noi europeni în tot sensul cuvântului”, a adăugat el.
Estimările arată că în UE între 10-25% din produsele plasate pe piață sunt neconforme cu cerințele de proiectare ecologică – produsele oferite spre vânzare fără etichetele energetice afișate sau cu eticheta afișată într-un mod insuficient (de exemplu, eticheta ascunsă sau acoperită). Circa 10% de economiile de energie preconizate se pierd din cauza acestor neconformități.
Analizele din Republica Moldova arată că aceste cifre pot avea valori duble, din cauza faptului că autoritatea responsabilă de monitorizarea pieței are limitări umane și bugetare, dar și în lipsa unor proceduri clare de monitorizare și raportare.
