Republica Moldova discută cu autoritățile din Franța despre posibilitatea dezvoltării unei rețele de trenuri metropolitane, care să contribuie la reducerea ambuteiajelor din Chișinău. Inițiativa este inclusă într-un pachet mai amplu de măsuri prevăzute de proiectul Legii mobilității urbane durabile, care urmărește să îmbunătățească transportul public, să limiteze poluarea și să reducă dependența de automobilele personale.
Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea, a declarat că dezvoltarea transportului public trebuie să devină o prioritate, în condițiile în care infrastructura rutieră a Capitalei este tot mai aglomerată.
Potrivit estimărilor prezentate de oficial, în municipiul Chișinău circulă peste 400.000 de automobile, iar numărul persoanelor care locuiesc, lucrează sau se deplasează zilnic în Capitală depășește un milion.
Ministrul susține că transportul public insuficient îi determină pe mulți oameni să depindă de mașinile personale, unele familii ajungând să dețină două sau trei automobile pentru a-și organiza deplasările.
„Calea pe care am ales-o noi este dezvoltarea prioritară a transportului public”, a declarat Vladimir Bolea.
Trenuri metropolitane și benzi dedicate transportului public
Una dintre soluțiile analizate de autorități este crearea unei rețele de trenuri metropolitane, după modelul celor existente în alte state europene. Potrivit ministrului, Republica Moldova poartă deja discuții cu partea franceză pentru dezvoltarea acestui concept.
O altă măsură vizează extinderea benzilor dedicate transportului public. Obiectivul anunțat de Bolea este ca, până în 2030, toate bulevardele din Chișinău să dispună de astfel de benzi.
Autoritățile vor încuraja, de asemenea, administrațiile locale să procure vehicule de mare capacitate și să organizeze transportul public conform unor orare fixe, adaptate necesităților pasagerilor.
Proiectul de lege pune accent pe mobilitatea pietonilor și bicicliștilor, precum și pe îmbunătățirea calității vieții în orașe. Potrivit ministrului, spațiile urbane ar trebui să fie concepute în primul rând pentru oameni, nu doar pentru automobile.
Cum ar putea fi evacuate mașinile abandonate
Proiectul prevede și o procedură pentru ridicarea automobilelor abandonate în curțile blocurilor sau pe marginea drumurilor. Procesul ar putea dura cel puțin opt luni și ar include mai multe etape.
Mai întâi, după identificarea unui vehicul care prezintă semne evidente de abandon, autoritățile ar avea la dispoziție șase luni pentru a identifica proprietarul.
Ulterior, timp de 14 zile consecutive, ar urma să fie afișat un anunț prin care proprietarul să fie informat despre intenția de evacuare a automobilului. Dacă acesta nu intervine, vehiculul va putea fi transportat pe o platformă specială, cu sprijinul Poliției.
În etapa următoare, care ar dura 60 de zile, administrația locală ar putea solicita, în baza unei hotărâri judecătorești, trecerea automobilului în proprietatea primăriei.
După încheierea procedurii, mașina ar putea fi vândută la licitație, iar banii obținuți ar urma să fie utilizați pentru dezvoltarea infrastructurii și amenajarea parcărilor.
Vladimir Bolea a precizat că proprietarii își vor putea revendica automobilele pe parcursul etapelor prevăzute, cu condiția să achite cheltuielile suportate de stat pentru transport și depozitare. Chiar și după vânzarea la licitație, aceștia vor putea solicita suma rămasă după deducerea costurilor respective.
Parcări cu plată și posibile taxe de acces în centrul orașelor
O altă componentă a proiectului vizează extinderea parcărilor cu plată și instituirea unor zone cu emisii reduse, în special în orașe mari precum Chișinău și Bălți.
Măsurile urmăresc reducerea poluării și descurajarea utilizării excesive a automobilelor personale. Guvernul va stabili cadrul legal, în timp ce primăriile și consiliile locale vor decide amplasarea parcărilor și valoarea taxelor.
În centrul Chișinăului ar putea fi introduse și taxe suplimentare pentru accesul automobilelor în anumite zone, după modelul unor capitale europene. Potrivit ministrului, asemenea restricții ar putea fi aplicate în perimetrele în care poluarea depășește frecvent limitele admise și ar contribui la protejarea centrelor istorice.
Planuri obligatorii de mobilitate și finanțare europeană
Legea mobilității urbane durabile ar urma să se aplice la nivel național. Autoritățile susțin că transportul public trebuie să conecteze mai eficient satele și comunele cu centrele urbane, astfel încât locuitorii să poată ajunge mai ușor la instituții medicale, școli, locuri de muncă și alte servicii publice.
În acest scop, planurile de mobilitate urbană durabilă ar urma să devină obligatorii. Acestea vor stabili organizarea transportului, dezvoltarea infrastructurii și legăturile dintre localități.
Ministrul a subliniat că planificarea este importantă inclusiv pentru accesarea fondurilor europene destinate achiziției de mijloace de transport și modernizării infrastructurii.
Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale urmează să sprijine administrațiile locale în procurarea vehiculelor, organizarea traseelor și stabilirea numărului necesar de rute. Măsurile incluse în planurile de mobilitate vor putea fi finanțate din Fondul Național pentru Dezvoltare Regională și Locală, precum și prin programele Uniunii Europene.
Proiectul de lege face parte din angajamentele Republicii Moldova privind integrarea europeană, fiind prevăzut în Programul național de aderare pentru perioada 2025–2029 și în Agenda de reforme aferentă Planului de creștere pentru Republica Moldova 2025–2027.
