Al treilea mandat fără precedent al lui Xi Jinping ca președinte al Chinei a fost aprobat oficial de elita politică a țării vineri, 10 martie. Acesta devine cel mai longeviv șef de stat al Chinei comuniste, de la înființarea acesteia, în 1949, scrie CNN.
Xi a fost renumit vineri în funcția de președinte pentru încă cinci ani de către legislatura chineză într-un vot ceremonial în Marea Sală a Poporului din Beijing – un exercițiu foarte coregrafiat în teatrul politic menit să demonstreze legitimitatea și unitatea elitei conducătoare.
A primit în unanimitate 2.952 de voturi, urmate de ovație în picioare.
Renumirea lui Xi, cel mai puternic și mai autoritar lider al Chinei din ultimele decenii, a fost în mare măsură văzută ca o formalitate.
În China, președinția – sau „președintele de stat” în chineză – este un titlu în mare măsură ceremonial. Puterea reală rezidă în funcțiile de șef al partidului și ale armatei – două roluri cheie pe care Xi le deține.
Cu toate acestea, realegerea sa în funcția de șef al statului completează oficial tranziția sa într-un al doilea deceniu la putere.
Totodată, Li Qiang, unul dintre cei mai de încredere protejați ai lui Xi, este de așteptat să fie ales premier al Chinei sâmbătă.
În mod tradițional, premierul are un rol important în conducerea economiei, deși în ultimul deceniu, puterea sa a fost grav erodată de Xi, care și-a luat aproape toate deciziile în propriile mâini.
Vineri, Congresul Național al Poporului (NPC) a numit și alți lideri cheie de stat, inclusiv Zhao Leji ca șef al organismului și Han Zheng ca vicepreședinte al țării.
Liderii nou numiți cu toții au depus un jurământ public de credință față de Constituția chineză în cadrul Marii Săli a Poporului.
În timp ce Xi și-a asigurat o stăpânire fermă asupra puterii, el se confruntă cu o multitudine de provocări atât în țară, cât și în străinătate.
Economia chineză se luptă să-și revină după trei ani de restricții aspre zero-Covid, încrederea investitorilor este în scădere și o criză demografică se profilează, deoarece țara a înregistrat prima scădere a populației în șase decenii, potrivit CNN.
China se confruntă, de asemenea, cu o serie de acuzații din partea Washingtonului și a altor capitale occidentale, pe măsură ce relațiile s-au prăbușit din cauza gestionării Covid și a parteneriatul în creștere cu Rusia.
În declarații neobișnuit de directe de luni, Xi a acuzat SUA că ar conduce o campanie de suprimare a Chinei și că îi provoacă probleme interne grave.
„Țările vestice conduse de Statele Unite ne-au reținut și ne-au suprimat într-un mod global, ceea ce a adus provocări grave fără precedent pentru dezvoltarea noastră”, a spus Xi unui grup de consilieri guvernamentali.
Xi a intrat acum pe un nou teritoriu istoric. Niciun lider chinez nu a deținut titlul de șef al statului de mai bine de 10 ani, inclusiv tatăl fondator al Chinei comuniste, președintele Mao Zedong.
Liu Shaoqi, care a preluat funcția de președinte al statului de la Mao în 1959, a fost demis în 1968 și persecutat până la moarte un an mai târziu, în timpul tumultoasei Revoluții Culturale a lui Mao.
După moartea lui Mao, liderul suprem Deng Xiaoping a introdus limite ale mandatului prezidențial în constituția Chinei în 1982 pentru a evita tipul de haos și catastrofă văzute sub conducerea de-a lungul vieții a lui Mao.
Deng a condus și reforme instituționale pentru a aduce o mai mare separare a pozițiilor și funcțiilor între partid și stat.
Cu toate acestea, eforturile au fost sever subminate de Xi, care a extins foarte mult stăpânirea partidului asupra puterii – și propria sa stăpânire asupra partidului.
În 2018, legislatura Chinei a abolit limitele mandatului prezidențial printr-un vot ceremonial, permițându-i efectiv lui Xi să guverneze pe viață.
