Discuțiile despre un plan de pace pentru Ucraina vor distrage atenția de la consolidarea relațiilor între China și Rusia.
„Situația internațională a ajuns acum într-un nou punct de cotitură. Există astăzi în lume două vânturi, vântul de est și vântul de vest. […] Eu cred că vântul de est prevalează asupra vântului de vest.”, relatează Financial Times preluat de Rador.
Afirmațiile de mai sus pot aduce cu un fragment din discursul pe care Xi Jinping intenționează să-l țină cu ocazia vizitei sale la Moscova de săptămâna aceasta. În realitate, ele provin dintr-un discurs al unui alt conducător chinez, Mao Zedong – ținut cu ocazia vizitei sale la Moscova din 1957.
Interesul comun al Rusiei și Chinei
Reluând ideile lui Mao, Xi pretinde adesea că: „Estul se ridică și vestul decade”. Xi, la fel ca Mao și Putin, mai crede și că Rusia și China au un interes comun în a accelera declinul puterii occidentale. În urmă cu două săptămâni Xi a acuzat SUA că urmăresc o politică de „îngrădire, încercuire și reprimare” la adresa Chinei.
Trebuie remarcat de asemenea că, din nou, conducătorii rus și chinez se întâlnesc pe fundalul temerii de un război nuclear. În 1957, la Moscova, Mao și-a îndemnat auditoriul să se gândească și la partea pozitivă a unui război nuclear: „Dacă ce e mai rău se va întâmpla și jumătate din omenire va muri, cealaltă jumătate va supraviețui, în vreme ce imperialismul va fi șters de pe fața pământului și întreaga lume ar deveni socialistă”. Chiar și pentru audiența lui sovietică, a fost o viziune dificil de digerat.
Președintele Xi, din contră, se va înfățișa la Moscova drept om al păcii. Va sosi strălucind în aura unei realizări diplomatice autentice – dezghețul dintre Iran și Arabia Saudită mediat de China. China a mai propus recent și un plan de pace în 12 puncte pentru a se pune capăt războiului din Ucraina. E totodată posibil ca Xi să propună la Moscova încheierea unui armistițiu imediat. Iar după întâlnirea la nivel înalt cu Putin Xi îl va suna probabil pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski.
Zelenski va răspunde fără îndoială la acel apel. Xi are o influență enormă asupra lui Putin; numai că trebuie să și opteze s-o exercite.
Dar Zelenski și coaliția occidentală care sprijină Ucraina vor fi pe bună dreptate sceptici în privința propunerilor de pace ale Chinei. Realitatea este aceea că e extrem de improbabil ca Xi să fie dispus ori capabil să pună capăt războiului din Ucraina.
Spre deosebire de cazul Arabia Saudită-Iran, China nu mediază aici între două părți dispuse să ajungă la o înțelegere. Iar Beijingul nici măcar nu e un jucător neutru în acest conflict. Chiar dacă China s-a abținut la voturile ONU care condamnă invazia Rusiei din Ucraina, ea a folosit cu consecvență terminologia Rusiei pentru a descrie conflictul. Qin Gang, ministrul chinez de externe, a lăudat recent relațiile dintre Rusia și China ca pe o „forță motrice” a afacerilor globale. Se poate conta totodată pe faptul că Beijingul nu va recunoaște inculparea lui Putin de către Tribunalul Penal Internațional.
„Planul de pace” chinez, în formula lui actuală, nu pomenește nimic despre retragerea forțelor ruse de pe teritoriile ucrainene ocupate. Dacă Xi va propune un armistițiu, rușii pot mima fără grijă entuziasmul – știind prea bine că Ucraina îl va respinge atât timp cât pământurile ei sunt ocupate. Și chiar dacă s-ar declara un armistițiu, acesta poate fi violat oricând de Rusia – cum a făcut-o și cu alte ocazii.
Însă pentru Xi e util să prezinte China drept o forță pacifistă pragmatică – una interesată de comerț și de prosperitatea comună.
În antiteză, America e înfățișată de către China ca o forță care instigă la război din considerente ideologice, împărțind lumea în prieteni și dușmani – și obsedată de conservarea hegemoniei proprii. Acest scenariu ajută China în lupta pentru câștigarea opiniei publice în „sudul global” – și-i îngrijorează pe americani.
Dar, în spatele retoricii pacifiste, substanța întâlnirii Xi-Putin acționează în direcția opusă – din moment ce va implica suplimentarea ajutorului chinez pentru Rusia, în timp ce Rusia poartă un război de agresiune. Alexander Gabuev, unul dintre cei mai competenți observatori ruși ai Chinei, aflat acum în exil, a comentat: „Să nu vă faceți nici o iluzie: vizita va fi despre aprofundarea acelor relații cu Rusia de pe urma cărora Beijingul are de profitat, iar nu despre vreo mediere autentică a păcii”.
Care este marea întrebare?
Marea întrebare e care relații sunt considerate de Xi drept profitabile pentru China. Partea economică e cea ușoară. Pe măsură ce Vestul de vindecă de dependența de energia rusească, China e în măsură să cumpere petrol și gaze la preț redus. E probabil ca Putin și Xi să convină asupra accelerării lucrului la un nou gazoduct între țările lor. Aprovizionarea Rusiei cu bunuri pe care nu le mai poate cumpăra din Occident, în special semiconductori, va fi o altă manevră profitabilă pentru Beijing – deși unele companii chineze vor fi reticente, de teama sancțiunilor occidentale. E probabil de asemenea ca Putin și Xi să persiste în încercarea de a promova alternative la dolar în calitate de monedă globală.
Chestiunea cu adevărat delicată va fi solicitarea lui Putin de a primi arme chinezești – în special obuze și rachete pentru a suplini penuria care subminează efortul rus de război. SUA au avertizat luna trecută că Beijingul ia în calcul această măsură. Dar orice ar urma să convină Putin și Xi va rămâne probabil un secret bine păzit.
Ascunse publicului vor rămâne și orice fel de tensiuni vor fi existând între Rusia și China. Unii strategi americani speră că într-o bună zi vor fi în măsură să pună la cale o nouă scindare între Moscova și Beijing – la fel ca aceea care a dus la dezghețul sino-american din anii ’70. Însă pe moment o asemenea eventualitate pare chiar și mai îndepărtată decât perspectivele unei păci mediate de China în Ucraina.
Fotografiile cu Xi alături de Putin la Moscova vor transmite un mesaj clar. Rusia și China rămân parteneri apropiați – uniți de ostilitatea lor comună la adresa Americii și a aliaților ei.
