Preşedintele Parlamentului European, Roberta Metsola, a declarat că UE îi va susţine pe ucraineni „atât cât este nevoie”, având în vedere că aceştia luptă pentru libertăţile, drepturile şi valorile europene.
Prezentă la Bucureşti, unde participă la Congresul PPE, Roberta Metsola a mulţumit României „pentru tot ce a făcut” încă de la începutul războiului din ţara vecină.
„Responsabilitatea disproporţionată pe care şi-a asumat-o ţara voastră a luat-o pe umeri pentru a vă deschide inimile şi casele pentru cei care fug de război şi pentru a-i ajuta până când au posibilitatea să se întoarcă. M-am întâlnit cu mulţi refugiaţi ucraineni, în multe ţări. Aproape în fiecare oraş european pe care îl vizitez există o comunitate ucraineană – uneori mai mare, alteori mai mică – şi toţi îmi spun cât de bineveniţi se simt, dar cât de dor le este de casă. Însă, să nu uităm că nu au venit aici pentru că au vrut. Au trebuit să fugă de bombe lansate împotriva lor într-un război ilegal, neprovocat şi nejustificat. Intrând în cel de-al treilea an de război nu este mai uşor, dar pentru noi, politic, nu există alt răspuns decât că suntem de partea ucrainenilor, atât cât este nevoie, fiindcă luptă pentru libertăţile noastre, pentru drepturile şi valorile noastre, toate lucrurile acestea pe care noi le considerăm de la sine înţelese. Europa a fost construită pe cenuşa războiului şi apoi am început să considerăm că aceste libertăţi pentru care s-a luptat din greu sunt de la sine înţelese”, a afirmat Metsola, în cadrul unui dialog cu tineri din România, desfăşurat la Opera Naţională.
Ea a menţionat că discuţiile trebuie să vizeze nu doar reformele pe care Ucraina le are de îndeplinit pentru a adera la Uniunea Europeană, ci şi reconstrucţia acestei ţări şi fondurile care pot fi utilizate în acest sens.
„Am semnat un memorandum de înţelegere cu Parlamentul ucrainean, ne-am împrietenit foarte bine cu colegii ucraineni, indiferent că sunt membri ai Parlamentului, actori din societatea civilă, angajaţi în domeniul sanitar – sunt uimitori. Există un set de recomandări, care trebuie să intre în aplicare înainte de a începe cadrul de negocieri cu Ucraina, dar asta pentru că Parlamentul European şi restul instituţiilor au insistat şi au fost de acord ca Ucraina şi Moldova să devină ţări candidate, în martie 2022. Alte instituţii au răspuns: ‘Prea devreme’. După două luni toată lumea era de acord. Meritele aparţin Parlamentului European, iar membrii PE din România au fost extraordinari în această privinţă. Trebuie să vedem cum putem avea o pace cu răspunderi, cum putem reconstrui Ucraina, ce fonduri se pot folosi, ce active ale agresorului pot fi folosite pentru a ne asigura că nu se mai întâmplă asta. Apoi trebuie făcute reforme interne; sistemul judiciar”, a explicat Metsola.
Preşedintele Parlamentului European a lăudat, totodată, conducerea R. Moldova şi a spus că este impresionată de această ţară, „atât de mică, de vulnerabilă, dar atât de puternică”.
„Ca preşedinte PE, am fost la Chişinău de Ziua Europei, am participat la o demonstraţie. Aveam 60.000 de steaguri ale Uniunii în faţă. Nu îmi venea să cred. Este uimitor – o ţară atât de mică, de vulnerabilă, dar atât de puternică. România a făcut lucruri uimitoare cu Moldova, cum i-aţi ajutat. Sunteţi cei mai puternici avocaţi ai Moldovei să devină stat membru UE. Sunt impresionată de Moldova, sunt bucuroasă… Mă simt privilegiată că am putut merge acolo de mai multe ori, iar conducerea ţării este fantastică”, a evidenţiat Roberta Metsola.
În ceea ce priveşte situaţia din Fâşia Gaza, Metsola a subliniat importanţa încetării focului şi a unei soluţii durabile de pace în regiune.
„Am cerut o încetare permanentă a focului. Ostaticii trebuie returnaţi, bombele trebuie să înceteze. Trebuie să începem să vorbim despre o pace reală, durabilă în regiune”, a subliniat ea.
