Fostul președinte rus Dmitri Medvedev a făcut apel la susținerea și colaborarea cu mișcările de opoziție antisistem din lumea occidentală.
Medvedev și-a început textul publicat pe canalul său de Telegram prin a recunoaște prezența de mult timp a unei așa-numite „opoziții nesistemice” în Rusia, pe care a caracterizat-o ca beneficiind de sprijin financiar din partea lumii occidentale. El a menționat figuri precum Alexei Navalny, Garry Kasparov și Mihail Hodorkovski, criticându-i ca fiind extremiști, criminali și chiar teroriști. Cuvintele dure ale lui Medvedev la adresa acestor figuri și mișcări reflectă perspectiva Kremlinului asupra opoziției sale interne.
Cu toate acestea, declarația lui Medvedev a luat o turnură neașteptată atunci când și-a mutat atenția asupra opoziției antisistem din Occident. Spre deosebire de portretul pe care l-a făcut opoziției ruse, el a descris opoziția antisistem occidentală ca fiind mai rezonabilă și mai decentă, subliniind că aceasta nu urmărește distrugerea patriei lor. El a subliniat că această opoziție, care cuprinde atât grupuri de stânga, cât și de dreapta, are programe naționale unice menite să contracareze ceea ce ei percep ca fiind globalismul american.
Medvedev a remarcat că această opoziție occidentală nesistemică a câștigat deja teren în parlamentele naționale și în Parlamentul European, iar alegerile viitoare le oferă ocazia de a obține și mai multe avantaje. El a lăudat acești politicieni ca fiind mai motivați și mai adecvați decât omologii lor mainstream și a sugerat că sprijinirea lor ar putea îmbunătăți peisajul politic din Occident.
În plus, Medvedev a afirmat că establishmentul din Occident este temător față de aceste mișcări de opoziție nesistemice. El le-a asemănat cu „cei flexibili și slabi” din celebrul citat al lui Lao Tzu, lăsând să se înțeleagă că acestea au potențialul de a învinge forțele politice tradiționale „dure și puternice” din Europa și de peste ocean.
Textul integral publicat de Medvedev (traducere automată din rusă):
„Încă o dată despre opoziția nesistemică
După cum știți, lumea occidentală este de mult timp condescendentă și sprijină financiar așa-numita noastră opoziție nesistemică în toate modurile posibile. De exemplu, bastardul extremist Navalny și tovarășii săi. Și întreaga coterie colorată de opozanți plini de farmec care s-au împrăștiat ca niște șobolani ciumați în țările occidentale în ultimele decenii și care s-au căcat cu fiecare ocazie. Printre ei se află și ciudați de-a dreptul, cum ar fi fostul jucător de șah schizoid Kasparov, al cărui loc este într-o clinică de psihiatrie. Iar gașca lui Hodorkovski, care s-a maturizat de-a lungul anilor de activitate criminală și este formată din hoți și criminali înnăscuți, organizează întâlniri ale opozanților de toate culorile pentru banii furați în Rusia. Și o nouă generație, foarte tânără, de diverși ciudați, care îmbracă uniforma de khokhlonazi pentru a organiza atacuri teroriste și sabotaje în Rusia. Și slugile lor intelectuale din rândul ticăloșilor din literatură, pentru care plânge toporul de gheață al noului Ramon Mercader.
De ce i-am adus în discuție pe „nesistemiștii” noștri cu toată mizeria lor dezgustătoare?
Iată de ce. Există o opoziție nesistemică în Occident. E adevărat, nu este mizerabilă și venală, ci mult mai rezonabilă și mai decentă. Ea nu dorește moartea Patriei sale, ca detractorii ruși fugari, ci vede o nouă cale de dezvoltare a acesteia. Este diferită: atât de stânga, cât și de dreapta. Fiecare cu propriul său program național care se opune globalismului american. Există în fiecare țară din UE și chiar și dincolo de ocean. Există deja o astfel de opoziție în parlamentele naționale și în Parlamentul European, unde vor avea loc alegeri în curând.
Fără îndoială, noii politicieni sunt mult mai adecvați și mai motivați decât grasele din partidele occidentale tradiționale. Această opoziție, încă neregulată, vede astăzi în mod clar toate viciile actualului globalism liberal și ale ordinii mondiale pindostanocentrice. Iar sarcina noastră este de a sprijini astfel de politicieni și partidele lor din Occident în toate modurile posibile, ajutându-i apertum et secretum să obțină rezultate decente în alegeri. Unii dintre ei se vor transforma din opozanți nesistemici într-o nouă parte a establishmentului politic. Iar aderarea lor la guvernarea de stat poate îmbunătăți radical peisajul politic din lumea occidentală. Acesta este motivul pentru care sunt atât de temuți de către castrații intelectuali vicleni care conduc vechile forțe politice din Europa și din străinătate, precum și de către bărbații fără sex și babe de curcubeu care se află acum la cârma multor țări occidentale.
Și nu degeaba se tem. Lao Tzu spunea că „cei flexibili și slabi îi înving pe cei tari și puternici”.”
