Demonstrațiile în curs de desfășurare amenință să destabilizeze un alt stat fragil fost sovietic. Dar în cazul de față, nu protestele pro-occidentale sunt cele care, în opinia lor, resping autoritarismul guvernului lor, ci demonstranții pro-ruși, care se plâng de scăderea nivelului lor de trai și, totodată, de o atitudine dictatorială.
Mulțimile inundă străzile din Chișinău, capitala Moldovei – cea mai săracă țară din Europa. Dar consecințele războiului din Ucraina vecină au înrăutățit și mai mult perspectivele economice și au agravat tensiunile sociale, informează Europa Liberă, preluată de Rador.
Ceea ce face situația Moldovei cu osebire periculoasă este prezența din apropierea frontierei sale cu Ucraina a Transnistriei, un stătuleț rusofon, care s-a separat de Moldova în urma unui scurt război din 1992 și care, de atunci, și-a susținut independența, nerecunoscută de altfel, cu sprijinul rușilor. “Țara” încă mai găzduiește aproximativ 1500 de soldați ai armatei ruse, precum și un imens depozit de muniție din epoca sovietică în apropierea orașului Cobasna – acolo aflându-se aproximativ 20000 de tone de armament din epoca sovietică, dorit cu disperare de ambele tabere din conflictul izbucnit în apropiere.
Moscova a tot pretins că s-ar putea ca Ucraina să pregătească o “provocare”, având drept scop invadarea micului teritoriu și capturarea întregului armament. Oficialii din Tiraspol, capitala de facto a Transnistriei, afirmă că guvernul pro-occidental al președintei Maia Sandu, care a făcut o prioritate din aderarea la Uniunea Europeană, i-ar putea invita pe ucraineni să atace, în speranța ca vechea “problemă” a Moldovei “legată de Transnistria” să fie rezolvată. Drumul țării spre UE, și chiar spre NATO, ar fi mult mai simplu dacă acest ‘conflict înghețat’ ar fi eliminat.
În ceea ce îi privește, oficialii de la Chișinău susțin că se confruntă cu o tentativă orchestrată de Rusia vizând răsturnarea guvernului, apelând la partidul populist Șor, care, săptămâna trecută, a scos mii de protestatari pe străzile din Chișinău, dată fiind creșterea inflației și a șomajului.
Indiferent de cine are dreptate, și chiar dacă există o influență străină care ar dori să provoace intenționat tulburări în Moldova spre propriul beneficiu, războiul din Ucraina îndreaptă problemele Moldovei spre o nou extremă, demonstrând totodată felul în care conflictul dintre Ucraina și Rusia destabilizează și mai mult o regiune pe vremuri sovietică.
Un nou complot rusesc?
Moldova este teritoriul istoric al Basarabiei, în parte parte ocupat de Rusia în detrimentul Turciei, în secolul al XIX-lea, iar restul fiind sustras României după cel de-Al Doilea Război Mondial. Țara este în general vorbitoare de limbă română, dar, în Transnistria, ea are minorități importante de găgăuzi, de origine turcică, și de slavi, vorbitori de limbă rusă.
Acest amestec etnic, la care se adaugă sărăcia și corupția, au ținut Moldova într-o criză politică aproape perpetuă după proclamarea independenței, cu trei decenii în urmă. Până la izbucnirea războiului din Ucraina, Moscova și Occidentul au părut să coopereze din dorința de a menține stabilitatea în această mică țară turbulentă.
Acest lucru nu mai pare să fie posibil. Potrivit unor surse occidentale, serviciile secrete rusești au un plan secret vizând lansarea unui fals război, care să împiedice Moldova să se integreze în Occident, apelând la partide de opoziție și la Biserica Ortodoxă Moldovenească, extrem de legată de Patriarhia Rusă – aproximativ 80% dintre credincioșii ortodocși moldoveni îi aparțin – la care se adaugă șantajul energetic și alte amenințări de ordin economic.
“Protestele de stradă sunt create artificial de interesele rușilor, apelându-se la Partidul Șor ca principală pârghie”, estimează Arcadie Barbăroșie, director executiv al Institutului (independent) pentru Politici Publice din Chișinău. “Kremlinul dorește să mențină Moldova sub controlul său și să o folosească drept punct de unde să atace Ucraina. Nu cred că țara noastră se află într-un pericol imediat, dar toată această zarvă de pe străzi, aceste proteste, demonstrează că există tentative serioase, menite să blocheze drumul Moldovei spre Europa”.
Săptămâna trecută, dna Sandu a rostit un discurs deosebit de tranșant în fața parlamentului, afirmând că Republica Moldova “nu are de ales decât integrarea în Uniunea Europeană”, iar “toate grupurile etnice din țară trebuie să se unească în jurul ideii de integrare europeană”. Ea a acuzat niște ‘bandiți’, care încearcă să vândă Moldova Moscovei și a adăugat că “armata rusă nu va ajunge în Moldova, întrucât armata ucraineană ne apără”.
Mașinații la Chișinău?
Dar analiștii ruși spun că actuala criză din Moldova este agravată de dna Sandu, al cărei guvern deține cea mai pro-occidentală conducere pe care avut-o vreodată Moldova post-sovietică. Ideea unirii cu România vecină, cu care majoritatea moldovenilor împart aceeași limbă și aceeași cultură, ‘a plutit în aer’ încă din urmă cu 30 de ani, când Moldova a devenit independentă față de URSS.
Ideea de a deveni parte integrantă a României, o țară care este deja membră a UE și a NATO, este seducătoare pentru mulți dintre moldovenii descurajați de greutățile care au împiedicat mereu eforturile acestei țări mici de a se evidenția ca stat. Un sfert dintre moldoveni au obținut deja cetățenie română și, potrivit unor sondaje, majoritatea lor ar vota, la o adică, pentru unificare.
“Moldovenii se confruntă cu o sărăcire rapidă, cu o inflație de 30% și cu economie care se contractează cu un procent de 4%”, afirmă Dmitri Ofițerov–Belski, expert al Institutului pentru Economie Mondială și Relații Internaționale – un birou oficial din Moscova. “Sandu a lăsat această situație să se înrăutățească”, pretinde el. gândindu-se că “moldovenii vor recunoaște că singura soluție este unificarea cu România – o opțiune care ar însemna calea spre UE”.
Date fiind politicile șovăielnice, corupția deja faimoasă și gravele sale probleme economice, Moldova a fost mereu considerată drept un candidat cu slabe șanse de aderare la UE. Dar Ofițerov-Belski afirmă că dna Sandu profită de geopolitica datorată războiului din Ucraina și de așa-zisa lovitură de stat provocată de ruși, ca să convingă Europe să îi ofere a primire mai rapidă în organizație.
“Majoritatea moldovenilor ar fi încântați de ideea ca UE să le rezolve problemele”, spune el. “Asta s-ar putea întâmpla în două feluri. Modul cel mai rapid ar fi unirea cu România, care este membră a UE, dar ideea nu este prea apreciată de guvernanții din Moldova pentru că, din lideri ai unei țări, ei ar deveni o elită minoră de provincie, iar afacerile lor ar fi preluate de oligarhii români. Dar speranța de a deveni membră a UE ca stat suveran pare îndoielnică, având în vedere că Moldova nu poate spera să întrunească criteriile de aderare la UE. Or, asta este cauza discursurilor înfocate ale dnei Sandu”.
“Credem că Transnistria este punctul vulnerabil prin care Moldova ar putea fi atrasă în război”, afirmă Igor Șornikov, directorul Institutului pentru Studii Socio-politice și Dezvoltare Regională – o instituție sprijinită de guvernul local din Tiraspol. “Aici există un contingent rusesc de menținere a păcii, care păzește depozitele de muniție. Ucraina duce mare lipsă de obuze, iar un depozit cu lucrurile de care ar avea ea nevoie se află la numai 2 km. de graniță, la Cobasna”.
El pretinde că Kievul a dorit să intervină ca să elimine controlul rusesc din Transnistria. “Dar (dna Sandu) trebuie să facă o invitație și să dea undă verde intervenției ucrainenilor. Ea nu a făcut asta, și există o mulțime de motive pentru care ea să nici nu o facă. Toată lumea își dă seama că asta ar putea duce la un război mult mai extins”.
