De dragul privirii sticlite de om sărac cu duhul a dnei Gavriliță? Sau de dragul ”chiloților cu horboțîcă” a cârpaciului pe care l-ai numit în funcție de doctor în istorie? Sau a externelor cu popușoaie? Sau a ministerului de reintegrare cu slugoiul lui Filat și al lui Tcaciuc la timonă? Poate de dragul diplomei obținute fraudulos de individa cu pensiune în proprietate? Sau a komisarilor cu diplome eliberate de FSB și de armata rusească care roiesc în anturajul dumitale? Să fie de dragul accederii lui Usatîi în Parlament?
Oricare ar fi cauza, e limpede că Maia Sandu a încălcat Constituția, căci scopul procedurii de învestire a guvernului în sine nu poate fi altul decât identificarea unui candidat care ar avea capacitatea de a obține susținere în Parlament. Președintele este ținut în acest sens și de principiul loialității constituționale, care îl obligă să acțiuneze în sensul realizării legii iar nu în ideea de a zădărnici aplicarea unei construcții instituționale de maximă importanță.
Având în vedere că numita N. Gavriliță nu a luat nici măcar un singur vot, dna Președinte era obligată să numească un alt candidat, independent de circumstanțe. Din acest motiv și există norma constituționașă care stabiliește minim două încercări. Anume pentru a oferi unui al doilea candidat posibilitatea să reușească ceea ce nu a fost în stare primul, nu pentru a repeta un exercițiu eșuat.
În același timp, în condițiile în care imediat după respingerea numitei N. Gavriliță a fost anunțat un candidat la funcția de premier care dispune de susținerea unei majorități absolute a deputaților, trebuie să amintim despre practica Curții Constituționale în materie.
Forul Constituțional a explicat în câteva rânduri modul în care urmează să fie rezolvate situațiile de conflict ce pot să apară între Parlament și Președinte referitor la nominalizarea candidatului, fără a lăsa loc pentru interpretări arbitrare. În acest sens voi face trimitere la Hotărârea CC nr. 32 din 29 decembrie 2015, Hotărârea CC nr. 33 din 21 decembrie 2018, Hotărârea CC din 15 mai 2019, Hotărârea CC din 6 august 2020.
Conform cu practica Curții, Președintele este obligat să înainteze în calitate de candidat la funcția de Prim-ministru persoana care este susținută de o majoritate absolută formalizată a deputaților. Redactarea dată de către Curte este una directă și fără trimitere la vreo excepție.
Nici nu poate fi altfel, dat fiind că executivul, în conformitate cu prevederile Constituției, reprezintă expresia voinței Parlamentului, iar nu a Președintelui.
Așadar, deoarece suntem în situația în care există un candidat care beneficiază de sprijinul unei majorități absolute formalizate, pe de o parte, și decizia neconstituțională a Șefului statului de a reedita un act cinic de nesocotire a legii, pe de altă parte, suntem în prezența unui contencios ce va trebui să fie tranșat de către Curtea Constituțională.
Autor: Vitali Catană
Sursa: Politics.MD
